EUROPA VERDE

Se tot vorbește în ultima perioada tot mai mult și mai des despre P.N.R.R. Acesta este Planul Național de Redresare și Reziliență, un fel de plan Marshall inițiat de Uniunea Europeană pentru a relansa economiile europene afectate de pandemie. P.N.R.R este un program suplimentar și total diferit față de celelalte programe de fonduri europene. Dacă aș evidenția trăsăturile lui principale, aș sintetiza prin cuvintele: verde și digital. Economie verde, nepoluantă, digitalizare în administrație și nu numai.

Politicienii noștri nu au priceput ceea ce dorește Europa și au perceput P.N.R.R ca un P.N.D.L românesc (plan național de dezvoltare locală) și au propus inițial multe proiecte (care pot fi bune, utile, necesare, dar care nu se circumscriu celor două cuvinte cheie amintite mai sus).

România a propus proiecte care depășesc alocarea negociată la nivel de UE, astfel încât corecțiile valorice par a semăna cu tăieri de sume.

Vorbind despre verde, despre ecologie, despre trecerea la energii nepoluante, se poate spune că România este într-o întârziere economică istorică, iar cerințele P.N.R.R înseamnă arderea etapelor de evoluție economică.

Câteva exemple de inadecvare a dorințelor românești cu direcția UE ar fi domeniile: alimentări cu gaze, irigații, autostrăzi, reabilitări termice.

S-a spus că UE a respins finanțarea irigațiilor pentru România. Lăsând la o parte faptul că irigațiile puteau fi finanțate de statul român în atâția ani în care am risipit banii pe lucruri inutile sau ineficiente, bani rezultați din privatizări sau împrumuturi, adevărul este diferit. UE are obiecții asupra proiectelor de irigații pentru că se bazează pe o tehnologie depășită, care duce la consum intensiv de energie.

Europa vrea să fie tot mai verde în timp tot mai scurt. Deși, șefii UE au manifestat mai multă înțelegere la alimentările cu gaze naturale, responsabilii tehnici ai UE nu acceptă (sau nu oricum) aceste propuneri. Nu doar că industriile pe combustibili fosili sunt perimate (de mult timp), dar europenilor și gazul li se pare o soluție temporară, de tranziție la energie verde.

O soluție posibilă pentru mai mult verde în domeniul energetic ar putea fi hidrogenul, dar noi suntem nepregătiți pentru acest domeniu și abia acum ne angajăm că până în 2023 vom avea o unitate care produce hidrogen. Și astfel, hidrogenul în combinație cu gazul ne-ar facilita alimentările dorite.

Întârzierea economică a României ne aduce în situația de a nu putea valorifica resursele de gaz pe care le avem; sigur, nimic nu ne împiedică să le finanțăm cu fonduri de la buget, dar mai devreme sau mai târziu, fiecare sursă de poluare (cărbune, petrol sau gaze) se va traduce în certificate verzi, adică vom plăti usturătoare note de plată pentru poluarea produsă.

Cu alte cuvinte, suntem în întârziere: nu am depășit faza combustibililor fosili, avem rezerve mari de gaze neexploatate, dar P.N.R.R nu este cornul abundenței, nu finanțează orice și nu oricum.

https://cursdeguvernare.ro/extinderea-retelei-de-gaze-in-pnrr-expertii-ministerului-energiei -trimisi-la-bruxelles-sa-explice-ca-romania-va-producehidrogen.html?fbclid=IwAR1Dm62HPAfr_ALXoSxpaQu2LSqDptwVr3gNumTc_7KkO7Ix3i4Fwz 9lUB0

Hidrogenul poate fi verde dacă este produs prin electroliză. La nivel de UE, hidrogenul este considerat ca energia viitorului. Hidrogenul poate fi utilizat ca materie primă, combustibil sau purtător de energie și pentru stocarea energiei, având multe aplicații posibile în domeniul industriei, al transporturilor, al energiei și al clădirilor. La utilizare nu emite CO2 și aproape nicio altă formă de poluare atmosferică. Trenurile cu hidrogen au fost introduse deja în Germania și urmează a fi introduse în Olanda.

https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-24775764-hidrogenul-verde-lipsa-viziuneguvernului-romania-nu-fost-pregatita-niciun-fel-pentru-sursa-energie-viitorului.htm

De asemenea, nici autostrăzile nu prezintă interes pentru P.N.R.R dacă transportul se face cu produse petroliere (asta se traduce în mai multă poluare); altceva este dacă incluzi componenta unor rețele de stații de alimentare electrică a mașinilor. Avântul introducerii mașinilor electrice din ultimii ani a dus la reducerea cu 12% a poluării auto în Europa.

Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe care sunt responsabile de 36% din gazele de seră din Europa nu va mai fi acceptată oricum precum în programele de fonduri europene. Nu mai contează doar îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor ci mai importantă este reducerea poluării. Prin urmare, vor fi finanțate doar proiectele de reabilitare termică ale clădirilor prin care se renunță la sistemele clasice de încălzire și se trece pe funcționarea cu energie electrică sau pe sisteme centralizate de încălzire cu energie nepoluantă.

https://www.contributors.ro/pnrr-esecul-din-spatele-unui-succescosmetizat/?fbclid=IwAR2mcrJN9yAUxSNJ3Z6sUaCjbj5R7DAFhnEDeWBvOossamzWiYN3Lbbx 0jI

România este jos în topul economiilor verzi; ecologismul nu a avut impact mare în România. În Occident, ecologismul este larg promovat și acceptat, fie în cadrul partidelor tradiționale, fie în mișcări distincte (în Germania, verzii au ajuns pe primul loc în sondajele naționale!).

Ca parte a familiei europene, România trebuie să se transforme în verde, căci doar așa poate accesa fondurile P.N.R.R.

https://www.zf.ro/companii/cat-verde-e-economia-romaniei-piata-locala-afla-locul-32-lume -20065793

Transformarea verde a economiei este o imensă provocare și oportunitate. Deocamdată, aproape 40 la sută din valoarea adăugată este produsă de firme din sectoare carbonintensive, iar în bilanțul băncilor aproape 70 la sută din creditarea către companii este către firme din sectoarele carbon-intensive. Agricultura românească este unul dintre sectoarele economice puternic poluante. Tehnologizarea în sectorul agro-alimentar este rămasă mult în urma Europei: doar 1 la sută din firmele activând în sectorul agroalimentar folosesc roboți industriali (la cealaltă extremă se află Olanda cu 22 la sută și Suedia cu 31 la sută). Totuși, această întârziere în inovare poate fi surmontată pentru că România are multe puncte forte pentru a trece la utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale în agricultură și industria alimentară: infrastructura de telecomunicații, implicit acces bun la internet, numeroși specialiști IT, atitudine în general favorabilă a firmelor și populației în asimilarea tehnologiilor digitale.

https://economedia.ro/bnr-economia-romaneasca-este-expusa-riscurilor-schimbarilorclimatice-aproape-40-din-valoarea-valoarea-adaugata-este-produsa-de-firme-din-sectoarecarbon-intensive.html#.YJOCMbX7RPY

Transformarea post-decembristă a economiei românești continuă. Noul trend este verde și inovativ. Este o oportunitate care nu poate fi ratată, o oportunitate către progres, dezvoltare, către economii sustenabile și prietenoase cu mediul.