0
0
Deficitul bugetar tot mai mare ridică probleme uriașe. Dacă nu este stopată creșterea acestuia, se riscă sancțiuni din partea Uniunii Europene, tăierea fondurilor europene de exemplu. În plus, deficitul uriaș se va traduce în dobânzi tot mai mari la împrumuturi externe.
De ce-am ajuns aici? De ce fiscalitatea este, în general, o problemă pentru România? Și nu de ieri, de azi. Valentin Lazea, economist șef BNR, crede că: ”Răspunsul constă în trei cuvinte: lăcomie, ideologie, teamă. Lăcomia mediului de afaceri care beneficiază de scutiri și exceptări; ideologia unei mari părți a analiștilor și economiștilor; teama de consecințele reformei din partea clasei politice”.
1. Lăcomia mediului de afaceri beneficiar
Multe categorii scutite de taxe (IT, construcții, agricultură, microîntreprinderi și PFA, etc;).
Nu există analize de oportunitate a acordării unor scutiri de taxe, nici rapoarte care să verifice utilitatea acestor măsuri. Motivele invocate de beneficiari:
● ”Suntem o ramură/sector/tip de firmă la început de drum și avem nevoie, în această etapă, de sprijinul statului”, numai că unele facilități au aproape 20 de ani, deci scuza nu mai este valabilă;
● ”Prin aplicarea de cote de impozitare reduse, are loc o recunoaștere a importanței pentru economie și societate a muncii pe care o depunem noi, cei din ramura favorizată”, numai că, unele industrii deja au salarii mult peste media națională, deci o recunoaștere evidentă a valorii și importanței muncii acestora;
● “Dacă ne veți anula facilitățile fiscale, vom muta firma noastră peste hotare”, numai că, majoritatea țărilor europene au taxe mai mari decât România.
2. Ideologia unei mari părți a analiștilor și economiștilor
● ”La stadiul său de dezvoltare, România are nevoie de un stat minimal. Când vom fi dezvoltați, ne vom permite un stat – și un buget – mai mari”, eu am zis mereu că având venituri de paradis fiscal nu poți susține un stat social;
● ”Orice corecție fiscală înseamnă o creștere de taxe”, nu neapărat, mai degrabă ar fi o revenire la normalitate;
● ”Putem obține corecția fiscală necesară numai prin reducerea cheltuielilor bugetare”, numai că, aici nu se pot face reduceri majore: avem excedent de personal în administrația locală, dar avem deficit de personal în alte zone; educația și sănătatea publică sunt totuși subfinanțate, investițiile în infrastructură sunt urgente, necesare și insuficiente; sigur, mai avem pensii speciale exagerate (ca valoare, ca mod de acordare, etc.) sau unele achiziții sunt fraudate; pentru primul subiect nu există cu adevărat determinare politică, iar pentru al doilea subiect, deja instituțiile de control, finanțarea și legislația a blocat stoparea/pedepsirea corupției și delapidării de fonduri publice.
3. Teama politicienilor privind consecințele reformei fiscale
Politicienii au tot dat cu generozitate (că nu au dat de la ei) scutiri de taxe și impozite, umflarea aparatului bugetar pe anumite zone, creșteri de pensii și salarii mult peste posibilitățile economiei, practic pe datorie, practic în detrimentul generațiilor viitoare.
● ”Dacă eliminăm exceptările de taxe, o multitudine de firme (și în special, IMM-uri) vor intra în faliment, generând șomaj de masă”, numai că, există date care contrazic această afirmație;
● “Dacă eliminăm exceptările de taxe, vom duce economia în recesiune”, dar deși economia a frânat creșterea, suntem departe de recesiune; avem excedent de cerere în raport cu oferta, iar asta conduce la deficite comerciale și inflație; sunt necesare investiții care să ducă la creșterea producției;
● ”Dacă eliminăm exceptările de taxe, vor câștiga alegerile viitoare partidele extremiste”, iar o scuză continuă pentru guvernanții fără principii economice solide și cu determinare politică, care practică spoiala în locul unei construcții serioase, sustenabile.
Concluzia domnului Lazea este că România se îndreaptă spre deficit bugetar de peste 6% PIB, deci peste cel de anul trecut; ținta de 4,4% PIB este deja istorie. În consecință, guvernul, pentru a nu deveni rușinea Europei, are nevoie de un pachet fiscal de 2% PIB anual, care ar însemna un 0,67% PIB pentru cele 4 luni de aplicare (după rectificarea bugetară din luna august), deci cu posibilitatea de scădea sub 5,7% PIB (cât a fost deficitul bugetar în anul trecut). Continuarea pachetului fiscal pe anul viitor ne-ar putea aduce deficitul bugetar în jurul a 4% PIB.
Cu ajutorul inflației, aceea taxă ascunsă, guvernul a făcut, mai ales anul trecut, rost de bani (insuficienți pentru foamea sa!). Acum, după un buget prost scris, cu venituri supraestimate și cheltuieli subestimate, după ce reducerea cheltuielilor a eșuat, guvernul este obligat să crească taxele la vedere. Discuțiile sunt încinse, guvernanții cântăresc măsurile între câștigul la buget și pierderile electorale.
Se discută pro și contra despre eliminarea unor/tuturor facilităților fiscale, de creșterea TVA, o măsură cu efect imediat pe termen scurt, dar ineficientă pe termen mediu și lung. Expertul fiscal Bianca Vlad crede că o soluție ar putea fi la impozitul pe proprietate, care în România este foarte jos: ”Și acolo poate ar fi o zonă de discutat, mai ales că municipalitățile și primăriile nu au fonduri suficiente pentru a se dezvolta și pentru a face toate proiectele de investiții pe care le au în plan“.
Imaginea de mai jos, cu istoricul veniturilor și cheltuielilor bugetare, ne arată că România are o problemă cronică.
https://www.zf.ro/companii/zf-live-pe-unde-va-scoate-guvernul-camasa-pentru-reducerea-21992989
Cum văd experții soluțiile de stoparea rapidă a ritmului de creștere a deficitului bugetar? Consultantul fiscal Emilian Duca spune că: ”Problema e că suma necesară este atât de mare că situația nu se poate rezolva decât cu majorarea TVA. Acesta are cel mai rapid efect în buget, se vede în veniturile bugetare în 30 de zile. Dacă se majorează la 1 august, se vede în colectare la 1 septembrie. Este plauzibilă creșterea TVA pentru că, dacă nu rezolvăm deficitul, nu mai primim nici fonduri europene. Din punctul de vedere al imaginii este dezastruoasă. O să crească prețul la orice produs în afară de alimente. Măsura va alimenta apoi inflația, dar îi va afecta pe cei cu venituri mici. Mai departe va scădea consumul”
Prin urmare, după posibila scădere a prețurilor cu câțiva bani la produsele alimentare de bază, care scădeau firesc și fără intervenția guvernului (sic!), urmează o creștere generală de zeci de bani pentru toată gama de produse. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare va fi puternic lovită și va scădea consumul.
Alternativa creșterii accizelor nu este nici ea fericită căci va conduce la creșterea contrabandei, deci la scăderea încasărilor bugetare.
Avocatul Gabriel Biriș se pronunță și el împotriva creșterii TVA: ”România este într-o perioadă de contractare a consumului, iar majorarea TVA îl va contracta și mai mult. Toată lumea este de acord că majorarea TVA din 2010 a încetinit ieșirea din criză și acum faci la fel? Prin aceasta transferi practic sarcina fiscală la cei mai amărâți, în loc să impozitezi marile averi și să elimini excepțiile”. Care este soluția domnului Biriș: ”Trebuie regândită întreaga bază de impozitare, care să fie în funcție de cât câștigi, nu de cum câștigi. Nimeni nu are tăria să pună asta pe masă. Eu am mai zis: nu putem noi plăti cât pot ei risipi”.
Profesorul de economie Bogdan Glăvan crede că guvernul va opta pentru creșterea TVA și nu eliminarea facilităților fiscale: ”Ne putem gândi la o explicație politică: grupurile mici de interese reușesc să își ducă lobby-ul și astfel reușesc să își mențină privilegiile și să disipeze costurile asupra societății. E mai ușor să crești TVA-ul și să se supere toți câte puțin, decât să superi mult câteva zeci sau sute de mii de oameni. Sunt atât de multe excepții în România că se poate rezolva ușor situația prin eliminarea lor. Situația este foarte proastă. Dacă ai tergiversat până acum, te va forța situația să iei măsuri. Din păcate, este mai mare șansa să crească TVA decât să se taie excepțiile. Pentru consumatori nu are cine să protesteze!”.
Profesorul Glăvan crede în reducerea cheltuielilor bugetare, cu pensii speciale, cu programul Anghel Saligny, cu alte mari scheme pentru investitori mici și mari, scheme care nu și-au dovedit utilitatea economică.
„În momentul în care noi avem 27% venituri bugetare în PIB în timp ce media Uniunii Europene este de peste 40%, este clar că una din cauzele pentru care avem un deficit bugetar mare este că încasăm puțini bani, nu că am cheltui foarte mulți. Încasăm prea puțin din impozite și taxe. Calculele pe care le-am făcut arată că partea problematică este legată de colectarea veniturilor. Iar colectarea veniturilor are o teribilă problemă, în sensul că sistemul de impozite și taxe a devenit un adevărat șvaițer” spune Eugen Rădulescu, fost director în BNR. Problema bugetară a României este la venituri. Taxa unică nu mai există de mult timp, ea este ciuruită de excepții.
Economistul Ionuț Dumitru arată că, începând cu anul 2015, România a experimentat ceva unic, o combinație între reduceri agresive de taxe și creșteri majore de salarii bugetare și pensii.
Veniturile fiscale mici au dus la subfinanțarea educației și sănătății. Romania a alocat în perioada 1995-2021 pentru educație în medie doar 3.5% din PIB (cea mai mică alocare din UE27) vs o medie UE27 de 4,9% din PIB (3,7% din PIB în Bulgaria, 4.6% în Cehia, 5,3% în Ungaria, 5,5% în Polonia). Asta deși avem din 2011 o lege care prevede 6% PIB pentru educație, ceea ce doar 4 țări europene reușesc, majoritatea cu venituri fiscale mai mari cu circa 20% PIB.
În cazul sănătății, Romania a alocat în medie pe perioada 1995-2021 doar 3,8% din PIB (a doua cea mai mică alocare din UE27, după Cipru) față de o medie UE27 de 6,7% din PIB (4,4% din PIB în Bulgaria, 7,4% in Cehia, 5,2% în Ungaria, 4,4% în Polonia).
Romania avea in 2022 venituri fiscale de doar 27,4% din PIB, mult sub media europeana de 41,1% din PIB. Polonia are 35,2% din PIB, Cehia 34,9% din PIB, Ungaria 34,6% din PIB, Bulgaria 30,9% din PIB. Deci Romania are venituri fiscale cu circa 3,5 % din PIB mai mici decât Bulgaria și cu circa 7,5 % din PIB mai mici decât media Poloniei, Cehiei și Ungariei.
Concluzia domnului Dumitru este că: ”Cine crede că se poate face o consolidare fiscală atât de mare doar pe partea de cheltuieli bugetare, în condițiile în care de decenii subfinanțăm domenii esențiale pentru orice națiune precum educația și sănătatea, ori este naiv ori este complet rupt de realitate”.
Implementarea recomandărilor Consiliului Fiscal din ultimul studiu ar putea crește veniturile fiscale (incluzând contribuțiile de asigurări) cu circa 3,7 – 4,7 % PIB pe orizontul de timp asumat pentru corecția dezechilibrului bugetar.
Din această creștere, aproximativ jumătate ar proveni din eliminarea scutirilor și tratamentelor discriminatorii (îndeosebi la impozitul pe profit, la impozitul pe venit și la contribuții de asigurări), circa o treime – din îmbunătățirea colectării (îndeosebi la TVA), inclusiv prin digitalizarea ANAF, și aproximativ o șesime – din creșterea unor rate de impozitare (mai ales la impozitele de mediu și cele pe proprietăți).
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-26389027-cum-reducem-deficitul-bugetar.htm
Prezentul este măreț, viitorul de aur, cu așa guvernanți. Anul următor vine cu noi provocări bugetare. Sunt patru categorii de cheltuieli suplimentare: indexarea pensiilor cu 20%, creșterea salariilor din învățământ, noua grilă de salarizare și reducerea deficitului bugetar cât mai aproape de valoarea de 3% PIB.
”Deci noi discutăm anul viitor de cheltuieli suplimentare la bugetul de stat de vreo 80 miliarde lei. Sigur că o parte o să vină din creșterea economică, o alta din inflație, dar cealaltă parte nu poate să vină decât din creșterea de taxe. Nu poți să inventezi niște bani care nu sunt” concluzionează profesorul Tănase Stamule.
Să nu uităm că anul viitor este an electoral (multiplu electoral), că încă sunt multe alte categorii sociale care presează pentru creșterea veniturilor, să nu uităm că sectoare cu facilități vor face lobby pentru protejarea privilegiilor.
Deloc întâmplător, taxele care urmează să vină se adresează și anului acesta, dar și anului viitor. Anului acesta pentru că bugetul a fost scris prost, anului viitor pentru că au intervenit alte cheltuieli suplimentare.
Creșterile de taxe vor afecta economia și vor agresa veniturile românilor. Creșterile de taxe vor conduce la inflație, deci la presiuni sociale pentru creșterea pensiilor și salariilor. Și apoi iar la creșterea inflației, iar la nevoia creșterii pensiilor și salariilor. Practic la o spirală inflaționistă.
Economistul Radu Georgescu a anticipat corect cum va arăta anul 2023. Nu este vorba de nici o magie, ci doar de economie elementară.
Inevitabil vor urma taxe noi, taxe mărite și eliminarea unor excepții, crede analistul economic Cristian Grosu. ”Dar e și cel mai prost moment, din patru motive:
1. economia tocmai coboară, are nevoie de puțin sânge în instalație;
2. vine după un puseu de inflație care i-a dat prețurile industriale peste cap și i-a complicat și costurile de personal;
3. creșterea dobânzii de referință împotriva inflației a scumpit creditarea;
4. economia zonei euro e pe buza recesiunii.
,,Ăsta era momentul în care statul, dacă nu putea acorda vreun fir de ajutor, măcar să fi lăsat lucrurile așa cum erau”.
Dar politica fiscal bugetară a statului român este haotică: ”Dar statul Nu poate face acum asta, pentru că și-a tras gloanțele anticriză într-un alt moment, ales la fel de prost: le-a irosit în perioada creșterilor de top ale economiei în anii de dinaintea acestor crize, când România era pe podiumul european la ritmul de creștere a PIB.
România are o fiscalitate mică în comparație cu media europeană, însă ceea ce dă lucrurile peste cap este caracterul prociclic al fiscalității sale – fapt care crează insecuritate financiară pentru orice planuri de afaceri și de investiții.
Politica fiscal-bugetară a României e antieconomică pentru că acționează în sens invers decât funcționează economia: scurt spus, îți dă când n-ai nevoie și îți ia când ești pe marginea gropii.
”Îți dă”: de fapt, nu-ți dă ”ție”, pentru că nu oricui i se dă. Iar aici începe discuția despre ajutorul de stat prin excepții fiscale”.
Improvizația este literă de lege a guvernanților noștri.
Singurele excepții fiscale care au funcționat au fost cele din IT. Dar, doar 35% dintre salariați beneficiază de scutirea de impozit pe venit, restul au optat pentru optimizare fiscală prin PFA și microîntreprinderi. Aici, se poate menționa că suntem în top european la freelanceri, o modalitate de optimizare fiscală larg utilizată în România.
Anul trecut, taxele au crescut discret, marginal sau ascuns prin inflație. Acum, problemele create de calcule aritmetice eronate duc la soluții reactive, disperate chiar. Taxele vor fi la vedere, minciuna repetată obsesiv cu ”nu creștem taxele” deja este istorie. Nu există o criză economică globală sau regională, criza bugetară actuală este rezultatul firesc al politicii bugetare autohtone. Da, ”mândră corabia, meșter cârmaciul”, căci este într-adevăr o rară reușită să dai economia de gard în condiții economice normale, cu asistență financiară uriașă de la UE (fonduri europene și PNRR).
Cu asemenea piloți, România se îndreaptă cu toată viteza spre zid. Din păcate, coliziunea nu mai poate fi evitată, iar impactul sever este iminent. Trecem de la austeritate prin inflație, la austeritate prin inflație și taxe, trecem de la taxe ascunse la taxe la vedere. Consecința absenței bunei guvernări, consecința lipsei de viziune, de responsabilitate și de consecvență politică. Și problemele nerezolvate din economie, din viața socială se constituie în adevărate ”bombe cu ceas”; ascunderea lor sub preș, este o contra-soluție; mai devreme sau mai târziu, efectele explozive se vor acumula și multiplica negativ.
Si acum li se cere sa faca ceea ce au tot amanat. Ei vor face fata stimularii protestelor private si masei de voturi economice? Politicienii sunt in aceasta situatie pentru ca nu au dorit sa gaseasca solutia corecta si in acelasi timp au actionat pe baza lor si a intereselor de grup.
Foarte bine explicat, articolul tau iti demonstreaza cunoasterea profunda a acestei teme. Cu siguranta aceasta analiza va servi la cresterea gradului de constientizare a cititorilor dvs. despre realitatea complexa si delicata a problemelor fiscale din Romania.