Bătrânul bulevard , nervura principală  a orașului, e străjuit de castani în floare.

Candelabre albe  răsar dintre coroanele lor bogate și pe fondul gazonului verde intens îți dau o bună dispoziție teribilă.

Sărbătorile pascale au trecut lăsând locul celor culturale , care încep să se anunțe prin expozițiile organizate de Muzeul Judetean Buzău , care le este loc primitor de desfășurare .

Ca orice iubitor de cultură , renunț la plimbarea  de dimineață și prefer să pătrund în lumea artiștilor îndrăgostiți de artă, tineri buzoieni ce revin cu  bucurie  în urbea natală pentru a împărtăși trăirile lor publicului cunoscător, celor ce le urmăresc  evoluția, celor care nu lipsesc la vernisajele de profil.

Afișele ne anunță două expoziții a căror deschidere va avea loc in ziua de 18 mai 2021, orele 11:00.

Într-o viață de om am  participat la o mulțime , dar niciodată nu am știut cum se  organizează, cum autorii se grupează într-un efort comun cu  gazdele și împreună  își ordonează lucările în săli generoase, gata să fie vizionate, criticate, adulate de public.

Ora 9,00 – Muzeul  din Crâng era tot un zumzet. De la paznic până la director, toți erau  la datorie , plini de solicitudine, gata să răspundă oricăror întrebări , deși timpul îi presa pe toți și numai de musafiri nu aveau nevoie.

Clădirea este de o eleganță desăvârșită. Încăperile  sclipesc de curățenie, sălile adăpostesc exponate de o valoare inestimabilă. Un adevărat muzeu european așteaptă vizitatori la orice oră, ca o gazdă plină de voie  bună. Muzeografi  plini de solicitudine, impecabil pregătiți, sunt gata să ofere detalii pentru fiecare exponat. Sălile au  exponate grupate pe tematici generoase. In fiecare există monitoare  care fac o prezentare a tematicii, senzori de lumină ajută punerea în valoare a acestora, camere de supraveghere  sunt atent montate , alături de alte dispozitive ce asigura o temperatura si umiditate constantă. Luvru, Ermitage nu se deosebesc cine știe  ce  față de acest muzeu întinerit, elegant, bogat , bine administrat de o echipă tânără, condusă de un director excepțional, domnul dr. Costache Daniel.

Un  tur al clădirii te îmbogățește sufletește, îți redă senzațiile  de odinioară, ale elevului căruia i se predă istoria pe viu, de dascăli inimoși. De la parter, la etajul al doilea , în 3260 de pași , cuprinzi  o istorie de secole, vizionând fie tezaure descoperite în șantierele arheologice, fie obiecte ce au  aparținut globe totterului Dumitru Dan, fie expoziții de artă create de tineri artiști. Din orice colț transpare dragostea și pasiunea pentru cultură, artă și istorie ale unei echipe de dăruiți lor, oameni ce merită respectul și prețuirea tuturor.

Și asta pentru că organizarea de expoziții înseamnă ore în plus peste program, nopți nedormite, experiențe nedorite… Domnul director îmi povestește cu umor cum un exponat a rămas  blocat în lift la ora 2:00 și  i-au trebuit domniei sale și celor ce-l ajutau alte două ore  de chin pentru a reuși urcarea lui la etaj.

Ora 10:00 – La etajul doi  am plăcuta surpriză de a-l întâlni pe tânărul arhitect și artist plastic VLADIMIR PĂUN VRAPCIU , cu o expoziție de top : ,, Spațiu ” , ce se încadrează în seria artei realizate în perioada pandemică. Îmbrăcat lejer, alături de muzeografi și directorul muzeului, toți umflau baloane ce  erau  apoi introduse în forme de pânză create în  atelierul doamnei Tanța Lungu, stare de bine ce se propaga în eter  asupra tuturor.

Lucrările sunt rezultatul trăirilor de început ale pandemiei, panica aceea nefirească ce ne urmărea zi și noapte, disperarea de a nu mai avea viitor. Și atunci, din dorința de a da contur locurilor în care am vegetat o vreme, artistul a realizat un mix artistic format din lucrari grafice,tehnici mixte, împletind  vide art-ul.

Arta contemporană aduce întotdeauna un suflu nou, proaspăt , mesaje originale și chiar dacă pare greu de pătruns , rămâne o provocare și pentru noi, cei de vârsta a doua. Marii descoperitori ai lumii, de la Cristofor Columb, la Charles Darwin până la Neil Amstrong sunt prezenți în lucrările sale, dând contururi largi spațiilor .

Vlad este un tânăr de o modestie exemplară deși este PRIMUL ROMÂN PREMIAT LA BIENALA OSTEN  DE DESEN SKOPJE, REPUBLICA MACEDONIA DE NORD  . Nu se prezintă prin premii sau  titluri, povestește deschis despre ceea ce înseamnă munca unui veritabil artist.

,,Dacă în Norvegia artistul are aceasta titulatura numai dacă trăiește din artă, în România statul ajută cu  spații de atelier, cu diferite sume. Nu poți fi artist veritabil dacă trăiești dintr-un salariu.Un fenomen arhicunoscut a proliferat și în lumea artistică, impostura. Oameni  care au venituri din mai multe surse se pretind a fi artiști liber profesioniști.

Lucrările înseamnă un efort fizic și material uriaș. Lucrezi cât ai și cât poți . Pe lângă materiale se impun a fi achitate taxe de înscriere, transportul acestora, cheltuielile de deplasare ale artistului.

 Prezența la Bienală se face prin înscriere , după ce afli  ce lucrări sunt primite, te înscrii și trimiți ceea ce te reprezintă. Anul acesta, din 1000-1200 de participanți au fost selectate 135 de lucrări ce au fost expuse și prezentate într-un catalog remarcabil. Apoi urmează o a doua selecție din care rămân în concurs 75 de participanți.

Lucrarea care a câștigat  concursul  se numește ,, Chimista” și a fost portretul chimistei Marie Curie, o personalitate a lumii științifice. Pentru că era vorba despre o chimie și am ales  acest simbol.

Îmi aleg subiectele pronind de la evenimentele lumii în care trăim, mă axez pe personalitățile lumii contemporane.

Din pictură se poate câștiga, personal împart  sumele  pentru existență, pentru creație, iar o parte  o donez către două case de bătrâni și una pentru copii.

Lucrez singur, expun atât în parteneriat, expoziții colective , dar și individual. Mă împart între atelierul din Buzău și cel din București.

Rolul artiștilor amatori este deosebit de important. Între cei cunoscuți și noii veniți se naște o complicitate ce se transmite. Cel ale cărui lucrări au intrat în circuitul de valori face loc amatorului. Vecinătății cu lucrările maestrului Florin Condrea îi datorez enorm. La rândul meu ajut și eu alți tineri.”

VLADIMIR PĂUN VRAPCIU  este o personalitate debordantă, sclipitoare și în egală măsură un om deschis . Poți discuta cu acesta despre orice, pornind de la ceea ce își doreste, perspective, trecut sau prezent și mai ales despre Buzăul unde îi sunt prietenii cei mai buni.

Criticii de artă i-au adus elogii peste elogii. Este o certitudine  a valorii  tinerei generații. Hărnicia sa  o regăsiți în lucări generoase, realizate în tușe de culoare sigure, intensitatea muncii sale fiind vizibilă.

Stilul deschis, optimist, înlăturarea dezamăgirilor inerente, îndepărtarea de tot ceea ce e toxic și spațialitatea gândurilor sale  ne duce înspre titlul  expozitiei  SPAȚII , ce poate fi vizionată până în a doua decadă a lunii iunie….

Ne vedem la Noaptea muzeelor !

Ora 11:00 – la etajul 1 îl întâlnim pe tânărul profesor universitar ION ANGHEL , fiul  artistului plastic DUMITRU ANGHEL .

Originea buzoiană este trădată de bucuria prezenței în urbe. Zona Berca este adusă în fața vizitatorului, prin cele mai inedite materiale…. O ușă albastră se deschide dintre  stative pe care sunt prinse  pagini din vechi cărți religioase. Artistul enumeră preoții din familie, mulți, cărturari arhicunoscuți în zonă. Biserica de pe dealul Bercăi este acolo , adăpstește curățenia și simplitatea omului pentru care credința este început și sfârșit de drum. Lucrările realizate în foiță de aur, sunt închise în casete luminate, dându-le încărcături de semnificații bogate.

Fie compoziții, fie colaje, fie combinații din mai multe materiale, trădează o limpezime a gândurilor, un atașament pentru tot ce înseamnă pământ natal, cer înalt, poveste din trecut. Parcă asistăm la efortul de a opri timpul în loc, într-o încercare de readucere în fața privirilor noastre a tot ce e mai valoros, obiecte pe lângă care trecem neglijent cu privirea , dar care păstrează în ele istorie, autentic, drag și trudă de om gospodar.

ION ANGHEL  este atât de deschis, de prietenos, de bogat sufletește încât poți povesti cu domnia sa o viață. Mă gândesc ce cursuri strălucite are, cât de iubit poate fi de studenți.

Numai zâmbet, numai bunăvoință, s-a întrerupt din activitatea sa , răspunzând fiecărei întrebări.

Se împarte între familie și școală, pasiune și prespective de viitor, muncește cu determinare. O expoziție nouă va revoluționa publicul, ceva special, în care va îmbina foița de aur cu negru puternic, săgetător.

Din artă se trăiește greu, dar nimic nu are preț când din mâinile tale ies lucrări spectaculare , care încântă ochiul și sufletul privitorului.

Mă simt peste ermeticul casetelor ce adăpostesc lucrările. De undeva, de sus, ghemul Ariadnei, realizat de tatăl său, azi în vârstă de 82 de ani, artist activ, care lucrează neîntrerupt, neținând cont de vârstă, tornează peste tot.

O altă poveste vocațională a pornit în lume.

Ambii artiști, prieteni buni, se gratulează reciproc , recunsocându-și valoarea.

Alăturarea lucrărilor lor este un bonus pentru oraș.

Sesizati inclusiv titulaturile  expozitiilor : SPATII alaturi de ERMETIC. 

O antiteză semnificativă , care  nu poate fi decât deschiderea unei noi discuții viitoare.

Ora 12:00 – Artiștii mă conduc spre ieșire, alături de directorul muzeului.

O atmosferă specială se degajă din spațiul în care am petrecut trei ore relaxante.

Din 18 mai a.c. , de la orele 11:00, sălile își deschid larg ușile publicului larg.

Când căldura se va instala peste oraș, nimic nu poate fi mai  bun ca o vizită prelungită la Muzeu .

Datorăm asta  talentelor Buzăului care nu pregetă nimic pentru a se întoarce acasă !

 

 

 

Roxana Constantinescu
Previous post EUROPA VERDE
Next post DOI PLUS DOI FAC PATRU