EUROPA VERDE

Se tot vorbește în ultima perioada tot mai mult și mai des despre P.N.R.R. Acesta este Planul Național de Redresare și Reziliență, un fel de plan Marshall inițiat de Uniunea Europeană pentru a relansa economiile europene afectate de pandemie. P.N.R.R este un program suplimentar și total diferit față de celelalte programe de fonduri europene. Dacă aș evidenția trăsăturile lui principale, aș sintetiza prin cuvintele: verde și digital. Economie verde, nepoluantă, digitalizare în administrație și nu numai.

Politicienii noștri nu au priceput ceea ce dorește Europa și au perceput P.N.R.R ca un P.N.D.L românesc (plan național de dezvoltare locală) și au propus inițial multe proiecte (care pot fi bune, utile, necesare, dar care nu se circumscriu celor două cuvinte cheie amintite mai sus).

România a propus proiecte care depășesc alocarea negociată la nivel de UE, astfel încât corecțiile valorice par a semăna cu tăieri de sume.

Vorbind despre verde, despre ecologie, despre trecerea la energii nepoluante, se poate spune că România este într-o întârziere economică istorică, iar cerințele P.N.R.R înseamnă arderea etapelor de evoluție economică.

Câteva exemple de inadecvare a dorințelor românești cu direcția UE ar fi domeniile: alimentări cu gaze, irigații, autostrăzi, reabilitări termice.

S-a spus că UE a respins finanțarea irigațiilor pentru România. Lăsând la o parte faptul că irigațiile puteau fi finanțate de statul român în atâția ani în care am risipit banii pe lucruri inutile sau ineficiente, bani rezultați din privatizări sau împrumuturi, adevărul este diferit. UE are obiecții asupra proiectelor de irigații pentru că se bazează pe o tehnologie depășită, care duce la consum intensiv de energie.

Europa vrea să fie tot mai verde în timp tot mai scurt. Deși, șefii UE au manifestat mai multă înțelegere la alimentările cu gaze naturale, responsabilii tehnici ai UE nu acceptă (sau nu oricum) aceste propuneri. Nu doar că industriile pe combustibili fosili sunt perimate (de mult timp), dar europenilor și gazul li se pare o soluție temporară, de tranziție la energie verde.

O soluție posibilă pentru mai mult verde în domeniul energetic ar putea fi hidrogenul, dar noi suntem nepregătiți pentru acest domeniu și abia acum ne angajăm că până în 2023 vom avea o unitate care produce hidrogen. Și astfel, hidrogenul în combinație cu gazul ne-ar facilita alimentările dorite.

Întârzierea economică a României ne aduce în situația de a nu putea valorifica resursele de gaz pe care le avem; sigur, nimic nu ne împiedică să le finanțăm cu fonduri de la buget, dar mai devreme sau mai târziu, fiecare sursă de poluare (cărbune, petrol sau gaze) se va traduce în certificate verzi, adică vom plăti usturătoare note de plată pentru poluarea produsă.

Cu alte cuvinte, suntem în întârziere: nu am depășit faza combustibililor fosili, avem rezerve mari de gaze neexploatate, dar P.N.R.R nu este cornul abundenței, nu finanțează orice și nu oricum.

https://cursdeguvernare.ro/extinderea-retelei-de-gaze-in-pnrr-expertii-ministerului-energiei -trimisi-la-bruxelles-sa-explice-ca-romania-va-producehidrogen.html?fbclid=IwAR1Dm62HPAfr_ALXoSxpaQu2LSqDptwVr3gNumTc_7KkO7Ix3i4Fwz 9lUB0

Hidrogenul poate fi verde dacă este produs prin electroliză. La nivel de UE, hidrogenul este considerat ca energia viitorului. Hidrogenul poate fi utilizat ca materie primă, combustibil sau purtător de energie și pentru stocarea energiei, având multe aplicații posibile în domeniul industriei, al transporturilor, al energiei și al clădirilor. La utilizare nu emite CO2 și aproape nicio altă formă de poluare atmosferică. Trenurile cu hidrogen au fost introduse deja în Germania și urmează a fi introduse în Olanda.

https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-24775764-hidrogenul-verde-lipsa-viziuneguvernului-romania-nu-fost-pregatita-niciun-fel-pentru-sursa-energie-viitorului.htm

De asemenea, nici autostrăzile nu prezintă interes pentru P.N.R.R dacă transportul se face cu produse petroliere (asta se traduce în mai multă poluare); altceva este dacă incluzi componenta unor rețele de stații de alimentare electrică a mașinilor. Avântul introducerii mașinilor electrice din ultimii ani a dus la reducerea cu 12% a poluării auto în Europa.

Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe care sunt responsabile de 36% din gazele de seră din Europa nu va mai fi acceptată oricum precum în programele de fonduri europene. Nu mai contează doar îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor ci mai importantă este reducerea poluării. Prin urmare, vor fi finanțate doar proiectele de reabilitare termică ale clădirilor prin care se renunță la sistemele clasice de încălzire și se trece pe funcționarea cu energie electrică sau pe sisteme centralizate de încălzire cu energie nepoluantă.

https://www.contributors.ro/pnrr-esecul-din-spatele-unui-succescosmetizat/?fbclid=IwAR2mcrJN9yAUxSNJ3Z6sUaCjbj5R7DAFhnEDeWBvOossamzWiYN3Lbbx 0jI

România este jos în topul economiilor verzi; ecologismul nu a avut impact mare în România. În Occident, ecologismul este larg promovat și acceptat, fie în cadrul partidelor tradiționale, fie în mișcări distincte (în Germania, verzii au ajuns pe primul loc în sondajele naționale!).

Ca parte a familiei europene, România trebuie să se transforme în verde, căci doar așa poate accesa fondurile P.N.R.R.

https://www.zf.ro/companii/cat-verde-e-economia-romaniei-piata-locala-afla-locul-32-lume -20065793

Transformarea verde a economiei este o imensă provocare și oportunitate. Deocamdată, aproape 40 la sută din valoarea adăugată este produsă de firme din sectoare carbonintensive, iar în bilanțul băncilor aproape 70 la sută din creditarea către companii este către firme din sectoarele carbon-intensive. Agricultura românească este unul dintre sectoarele economice puternic poluante. Tehnologizarea în sectorul agro-alimentar este rămasă mult în urma Europei: doar 1 la sută din firmele activând în sectorul agroalimentar folosesc roboți industriali (la cealaltă extremă se află Olanda cu 22 la sută și Suedia cu 31 la sută). Totuși, această întârziere în inovare poate fi surmontată pentru că România are multe puncte forte pentru a trece la utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale în agricultură și industria alimentară: infrastructura de telecomunicații, implicit acces bun la internet, numeroși specialiști IT, atitudine în general favorabilă a firmelor și populației în asimilarea tehnologiilor digitale.

https://economedia.ro/bnr-economia-romaneasca-este-expusa-riscurilor-schimbarilorclimatice-aproape-40-din-valoarea-valoarea-adaugata-este-produsa-de-firme-din-sectoarecarbon-intensive.html#.YJOCMbX7RPY

Transformarea post-decembristă a economiei românești continuă. Noul trend este verde și inovativ. Este o oportunitate care nu poate fi ratată, o oportunitate către progres, dezvoltare, către economii sustenabile și prietenoase cu mediul.

 

CRIZA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE

Anul acesta ne-a adus o nouă criză economică. Una mondială, provocată de o pandemie. România era deja de 2-3 ani în criză bugetară (bugetul de stat se închidea în limita de 3% cu mari artificii și jonglerii). Dar cum un necaz nu vine niciodată singur, crizei noastre bugetare i s-au adăugat pandemia, criza economică mondială și seceta.

Criza de la finalul anului 2008 a avut un impact deosebit, astfel că acest cuvânt a fost extrem de mediatizat. Publicul a aflat sau și-a adus aminte de crizele economice din decursul istoriei, dintre care cea din 1929 ocupă un loc central.

Crizele sunt o excepție sau sunt o regulă? Și dacă sunt o regulă, au ele o ciclicitate și pot fi anticipate?

Biblia vorbește despre crize economice și ne spune și cum pot fi ele contracarate. Este vorba de pilda celor 7 vaci/spice de grâu; Faraonul din Egipt avea vise în care vacile sfrijite, urâte și spicele goale înghițeau vacile și spicele grase și frumoase. Iosif a fost singurul care i-a putut tălmăci visul și i-a oferit soluția.

Iosif i-a zis lui Faraon: ,,Ce a visat Faraon însemnează un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă. Cele șapte vaci frumoase înseamnă șapte ani; și cele șapte spice frumoase înseamnă șapte ani: este un singur vis. Cele șapte vaci sfrijite și urâte, care se suiau după cele dintâi, înseamnă șapte ani; și cele șapte spice goale, arse de vântul de răsărit, vor fi șapte ani de foamete.  Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat lui Faraon ce are să facă. Iată, vor fi șapte ani de mare belșug în toată țara Egiptului. După ei vor veni șapte ani de foamete, așa că se va uita tot belșugul acesta în țara Egiptului, și foametea va topi țara. Foametea aceasta care va urma va fi așa de mare că nu se va mai cunoaște belșugul în țara. Cât privește faptul că Faraon a visat visul de două ori, înseamnă că lucrul este hotărât din partea lui Dumnezeu, și că Dumnezeu se va grăbi să-l aducă la îndeplinire.

Acum, Faraon să aleagă un om priceput și înțelept, și să-l pună în fruntea țării Egiptului. Faraon să pună prefecți în țară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor șapte ani de belșug. Să se strângă toate bucatele din acești ani buni care au să vină; să se facă, la îndemâna lui Faraon, grămezi de grâu, provizii în cetăți, și să le păzească. Bucatele acestea vor fi provizia țării, pentru cei șapte ani de foamete care vor veni în țara Egiptului, pentru ca țara să nu fie prăpădită de foamete.”

Cuvintele acestea i-au plăcut lui Faraon. Prin urmare ,,impozitele” au crescut pe vreme de ,,creștere economică”. Țara a acumulat șapte ani în vremea “vacilor grase” și, astfel, a putut traversa vremea celor șapte ani ai “vacilor slabe”.

https://www.zf.ro/opinii/ati-pus-ceva-deoparte-ati-umplut-hambarele-se-reintorc-cei-sapte-ani-ai-vacilor-slabe-18635189

Prin urmare, studiind ciclul naturii, economia depinzând de agricultură o lungă perioadă din istoria omenirii, s-a înțeles faptul că în vremurile de avânt economic, de prosperitate trebuie să ai impozite mari, să faci economii pentru viitor, cu alte cuvinte să iei măsuri anti-ciclice. Și, deși omenirea a traversat secole de atunci, mulți conducători ignoră această pildă.

În ultimii ani, chiar 7 ani consecutivi de creștere economică, guvernanții noștri au scăzut impozitele, au mărit cheltuielile și nu au acumulat nimic pentru viitor. Prin urmare, au dus o politică pro-ciclică ce a accentuat criza economică în care suntem.

Crizele economice au fost teren de cercetare științifică. Astfel, un economist rus, Nikolai Kondratiev, a formulat teoria ciclurilor economice încă din anul 1925.

Într-un fel este similară ciclului anotimpurilor. Partea declinului este denumită și iarnă. Legenda spune că Stalin l-a chemat pe economist să calculeze exact când va cădea capitalismul. Kondratiev s-a pus pe treabă și a ieșit o teorie celebră peste timp. Economia capitalistă evoluează ciclic, precum în graficul de mai sus. Economistul a avut curajul să afirme: ,,capitalismul nu va muri deoarece are puterea să învețe din greșelile trecutului”, drept care și-a semnat sentința, a fost trimis în Gulag și se pare că execuția sa a urmat în 1938, la marea epurare stalinistă.

Pilda vacilor precum și fabula cu greierele și furnica ne arată cum trebuie să fie un comportament economic responsabil.

Ciclul e descompus în patru perioade importante sau valuri:

  • prosperitate
  • recesiune
  • depresiune
  • înviorare (revenire)

 

 

https://gandeste.org/politica/sfarsit-de-toamna/17403/

Ca o completare a teoriei lui Kondratiev, avem paradigma Schumpeter-Freeman-Perez care ne spune că omenirea evoluează în salturi tehnologice determinate de o anumita invenție sau dezvoltare tehnologică. Până acum, salturile au fost determinate de:

  • revoluția industrială (declanșată în 1771)
  • etapa aburului și a căilor ferate (declanșată în 1829)
  • etapa oțelului, electricității și a industriei grele (declanșată în 1875)
  • etapa petrolului, automobilului și a producției de masă (declanșată în 1908)
  • etapa informației și telecomunicațiilor (declanșată în 1971)

https://www.milionarulmioritic.com/2009/09/25/despre-cicluri-economice-moneda-fiduciara-si-aur-partea-i-a/

Există numeroase teorii ale ciclurilor economice, fiecare cu o ciclicitate diferită, unele cu motor diferit:

  • ciclurile de 3-5 ani ale stocurilor ( Joseph Kitchin)
  • ciclurile de 7-11 ani ale investițiilor în mijloace fixe (Clement Juglar)
  • ciclurile de 15-25 de ani in investițiile în infrastructură (Simon Kuznets)
  • valurile Kondratiev, care durează 45-60 de ani (Nikolai Kondratiev)

 

În concluzie, creșterea economică nu este o linie dreaptă ascendentă, ci urmează ciclul anotimpurilor; este în sarcina fiecărui guvern în parte să prevină căderile, să facă economii pentru ,,iarna” ce vine de fiecare dată.

România a avut comportament de ,,greiere”, astfel că economia a evoluat în ,,dinți de fierăstrău”, cu suișuri rapide urmate de căderi bruște și