LITTERAE

(…) din intimitatea casei lor, nu se aude nimic. Ai crede că nu stă nimeni acolo, în casa aceea plină de flori și

Trece vara și odată cu ea se îndepărtează și norii cei mai limpezi. Gândul mi-a rămas la cireșele de mai și la răcoarea

(…) Nu te-am văzut niciodată dansând. Pare nefiresc după atâta vreme, dar nici n-am să-ți cer. Încă mă bucură liniștea de acasă și

(…..) Obișnuiește să se trezească devreme, cu mult înainte să răsară soarele. Este prima care își pregătește cafeaua dimineața și o bea pe

Din intimitatea casei lor, nu se aude nimic. Ai crede că nu stă nimeni acolo, în casa aceea plină de flori și de

Aștept primăvara în fiecare dimineață începută mult prea devreme, cu privirea uitată pe străzile goale și cafeaua răcindu-se într-o cană prea mică. Din

Toate florile albe din lume și-ar fi dorit să înflorească primăvara, odată cu cireșele din colțul străzii. El s-a gândit mult pe care

Toate iubirile lui de dinainte s-au stins într-un neant pe care nimeni nu-l cunoaște în viață. S-au stins în tihnă, fără niciun instinct

S-a gândit de multe ori la felul în care s-a umplut casa lor. Pereții s-au acoperit de biblioteci și picturi, mesele sunt pline