0
0
Anul 2024 se anunță un an important, nu doar pentru România ci și pentru lume. Un an marcat de alegeri în România, Vom avea cinci rânduri de alegeri în România: locale, europarlamentare, parlamentare, prezidențiale turul I, 0prezidențiale turul II. Vom avea un an 2024 marcat de alegeri în jumătate din țările lumii.
Avem un an 2024 sub zodia conflictelor (Ucraina, fâșia Gaza, Marea Roșie, tensiuni în alte zone). Un an în care celelalte crize continuă (criza economică, criza energetică, inflația, migrația, extremismul politic).
Referitor la economie, reamintesc că România a încheiat anul 2023 cu încetinire economică, deficite bugetare și comerciale explozive, cu tensiuni sociale.
România economică este un greiere. Colectăm extrem de puțin, cheltuim cu mult mai mult decât colectăm. Urmarea: deficitul public s-a triplat în ultimii 7 ani. Am avut deficite bugetare mereu în perioada post-decembristă. În 9 din ultimii 18 ani, am avut deficite bugetare de peste 3% PIB (3% PIB este o limită de prudență bugetară stabilită de UE după criza din anul 2008); în ultimii 3 ani am sărit de 6% PIB (anul 2023 nu este încheiat fiscal, deci este doar o estimare a Consiliului Fiscal).
Mihai Gongoroi, redactor panorama.ro cuantifică realitatea bugetară: ”Realitatea ecuației bugetare este că la fiecare 6 lei cheltuiți în 2023 de Guvern (614 miliarde RON), doar 5 (aproximativ 500 de miliarde RON) au venit din încasările bugetare, în timp ce diferența de 1 leu (100 de miliarde) a fost acoperită din împrumuturi. Pe lângă asta, statul a mai împrumutat 1 leu (100 de miliarde) pentru a plăti creditele din spate ajunse la scadență”. Cu alte cuvinte, pentru fiecare 5 leivenituri, statul mai trebuie să se împrumute cu alți 2 lei (1 leu pentru ziua de azi, 1 leu pentru datoriile de ieri)! Mai pe scurt, asta înseamnă 40% cheltuieli mai multe față de veniturile bugetare. Cât poate ține spirala asta a ”traiului pe caiet”? Să nu uităm că datoriile se tot acumulează și cântăresc tot mai greu.
https://panorama.ro/buget-2024-deficit-tva-gap-taxe/
Statul își permite să acorde scutiri și facilități enorme (cca 4,2% PIB), să ofere salarii bugetarilor la nivel ridicat (peste Polonia și Ungaria, de exemplu), să crească pensiile, să încerce să facă investiții, să crească dotarea militară, dar fără a îmbunătăți colectarea veniturilor (aici suntem ultimii din Europa, cu 4-5% PIB mai puțin decât Bulgaria, cu 10% PIB mai puțin decât Polonia și Ungaria).
Rata de încasare a TVA din România este cea mai scăzută din Uniunea Europeană: de exemplu, în anul 2021, statul nu a reușit să încaseze o proporție de 36,7% din TVA datorată, pierzând astfel 9 miliarde de euro de venituri bugetare, care a însumat 3,75% din PIB-ul anului 2021. Suntem mega-campioni europeni la evaziune fiscală la TVA!
În perioada 2017-2021, deficitul colectării TVA a scăzut în medie cu 6,5 puncte procentuale în UE, dar a crescut cu 0,5 puncte procentuale în România.
S-au făcut simulări cu cât ar fi mai bogat bugetul de stat dacă s-ar îmbunătăți colectarea TVA.
Reamintesc, România anilor 2017-2019 a refuzat modernizarea ANAF abandonând un program de digitalizare (Bulgaria, spre deosebire de noi, l-a derulat și implementat, consecința fiind un plus de venituri bugetare de 2-3% PIB).
În absența digitalizării ANAF, multe proiecte sunt lipsite de rezultat. Exemplu: casele electronice de marcat, care au fost introduse în legislație tocmai în 2014, cu implementare din 2016, dar conectate la Finanțe abia din 2021!
Un alt exemplu recent, e-Factura face un singur lucru nou: scurtează timpul în care Fiscul primește informația, iar asta ar fi util în combaterea evaziunii DOAR dacă ANAF ar deține capacitatea de a analiza în timp real volume mari de date. Dar fiscul nu are azi această capacitate. Prin urmare, nu se vor vedea curând efecte pozitive (mai curând cele negative legate de implementare).
Cum sună prognozele anului 2024?
În viziunea Comisiei Europene, anul 2024 nu arată rău pentru economia României.
Inflația se va mai tempera, dar va rămâne cu 2 puncte procentuale peste media UE.
În schimb, România va sta în continuare mai bine decât UE la creșterea economică.
Anul 2024 va fi un an al investițiilor, majoritatea din fonduri europene și din PNRR. Mai ales, PNRR are avantajul că impune încadrarea strictă în termene de execuție (totul trebuie finalizat înainte de anul 2026, altfel, adio bani!).
Stadiul autostrăzilor promise pentru anul 2024 reiese din imaginea de mai jos.
Din păcate, așa cum am arătat anterior, democrația în România se stinge încetîncet. Simona Fati sintetizează perfect acest fapt: ”Fără o presă corectă și fără o justiție funcțională, democrația moare, cu mult înainte ca românii să observe”.
https://www.dw.com/ro/2024-cum-moare-democrația-în-românia-fără-săobservăm/a-67881932
Economistul Adrian Negrescu anunță un an 2024 marcat de sărăcie, inflație, alături de scăderea creșterii economice, a producției industriale și a consumului, de creșterea șomajului și înmulțirea falimentelor.
https://adevarul.ro/economie/cinci-vesti-rele-si-una-buna-despre-economia2330816.html
Încă dinainte ca noile taxe să își facă efectele, deja nemulțumirea socială este imensă, situația este explozivă, cu multe categorii sociale în protest public (unele fără egal în istoria recenta, cum ar fi protestul fermierilor și transportatorilor).
Dacă vara trecută, sindicatele din educație erau calmate cu unele măriri care urmau să fie consfințite de o nouă lege a salarizării bugetare (exemplu: salariul profesorului debutant), azi, legea salarizării este îngropată pentru anul acesta, ba chiar acest fapt este prezentat ca un motiv de responsabilitate politică.
Prin urmare, fiecare categorie socio-profesională este pe cont propriu, prin lobby și acțiune sindicală încearcă să își rezolve cum poate mai bine problemele (de la salarizare, la subvenții, condiții de muncă, etc.). Cine poate, poate, cine nu, va fi uitat în urmă, iar veniturile îi vor scădea dramatic prin inflație.
Iar după alegeri, în 2025, va veni nota de plată a ultimilor ani. Să nu uităm că România trăiește ”pe caiet” (pe datorie), cheltuind enorm de mult față de posibilități, să nu uităm că recenta lege a pensiilor (majorarea pensiilor din ianuarie plus recalcularea din septembrie) nu au sursă de finanțare (nici măcar calcul de impact!), să nu uităm că avem un buget construit cu supraestimare a veniturilor și subestimare a cheltuielilor, să nu uităm că tot apar cheltuieli în plus ca urmare a mișcărilor sindicale (transportatori, fermieri, sanitari, etc.).
Dispută electorală a anului 2024 în Europa nu va mai fi bipolară: stânga vs. dreapta, pro vs. contra Europa. Un sondaj al ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe) vorbește de 5 crize simultane în Europa, de 5 teme mari de discuție, de 5 ”triburi de criză”. Aceste 5 crize sunt următoarele:
● Schimbările climatice;
● Imigrația;
● Frământările economice globale;
● Războiul Rusiei împotriva Ucrainei;
● Pandemia Covid 19.
Datele sunt diferite de la o țară la altă, cu diferențe date de nivelul de educație, de vârstă, de forțele aflate la putere, etc.
Și doar alegerile din Europa sunt importante, contează enorm și rezultatul celor din SUA, alegeri prezidențiale care pot avea impact asupra securității globale, dar mai ales asupra celei europene (mai precis est-europene).
Ce va fi, vom vedea și trăi. Circul politic este garantat în anul 2024, iar pâinea va fi tot mai mică, mai scumpă și proastă. Noi să fim sănătoși!
Anul 2024 va fi un an decisiv pentru Romania, deoarece vor avea loc cinci randuri de alegeri dar si pentru restul lumii. Este un an marcat de conflict si crize economice, energetice si sociale, iar situatia bugetara a Romaniei este ingrijoratoare. In contextul unei incetiniri economice si a deficitele bugetare si comerciale, rata scazuta de incasare a TVA-ului reprezinta o problema majora. Statul isi permite sa acorde scutiri si facilitati importante, dar nu reuseste sa collecteze suficiente venituri, ceea ce duca la datorii tot mai mari. Este nevoie de schimbari urgente si de masuri eficiente pentru a evita o criza financiara majora in tara noastra in anul 2024.