0
0
Energia verde este moda energetică a acestui secol. Energie verde, regenerabilă se poate obține din diferite surse și are diverse aplicații.
Despre energia verde circulă trei mituri:
1.Este nepoluantă
2.Este gratis
3. Este soluția îndestulătoare a tuturor problemelor energetice
Energia verde este nepoluantă în sine, numai că procesul tehnologic de fabricare a componentelor de producție este unul poluant (fie că vorbim de panouri fotovoltaice sau de turbine eoliene). De asemenea, deșeurile industriale sunt poluante.
Tehnologia bazată pe exploatarea nisipului de cuarț cu acetat de vinil, folosită în fabricarea celulelor fotovoltaice ce intră în incidență cu celulele solare de energie, necesită un proces de fabricație ce duce la poluarea aerului. Deșeurile generate sunt foarte toxice (de până la de 300 ori mai toxice decât deșeurile nucleare!).
În plus, ele duc la crearea unui efect de seră care provoacă schimbări climatice și afectează ulterior solul din jurul panourilor solare pe mai mulți zeci de ani. Practic, terenul nu va mai putea fi folosit niciodată în următorii 40 – 50 de ani în agricultură sau pentru creșterea animalelor.
În plus, amplasarea lor pe suprafețe întinse de câmpie, răpesc o parte din potențialul agricol al României.
În cazul turbinelor eoliene, contestatarii vorbesc despre impactul negativ asupra ecosistemelor gazdă și asupra habitatelor umane învecinate. Palele turbinelor sunt pur și simplu îngropate la sfârșit întrucât este prea dificil și costisitor reciclarea lor (sunt prea lungi, tăierea este complicată, etc.).
https://www.ceoltenia.ro/de-ce-greenpeace-nu-semnaleaza-si-impactulenergiei-verzi-asupra-mediului/
Gratis este doar soarele ce bate în panouri sau vântul ce învârte turbinele
eolienelor. Investițiile inițiale sunt mari. În plus, randamentele acestor soluții de generare energie verde sunt mici, prin urmare este nevoie de mai multe unități energetice pentru a genera o cantitate suficientă de energie. Mai multe unități energetice înseamnă mai mult proces tehnologic, mai multe deșeuri ulterioare, mai multe suprafețe ocupate. În plus, aceste surse regenerabile de energie sunt volatile, depind de mediu (de intensitatea vântului sau a luminii solare). Și mai mult de atât, vârful de consum este seara, numai că atunci nu mai beneficiem de energie solară. Turbinele eolienelor sunt concepute de asemenea mod încât să nu funcționeze la viteze mari ale vântului.
O altă sursă energetică clamată este cea din deșeuri. Practic, din deșeuri se poate produce energie electrică și termică, fie direct prin ardere, fie indirect prin producere a unui combustibil din deșeuri. Soluții de acest gen se aplică cu succes în multe orașe din lume. Nu este o invenție românească neaplicată din reaua voință a unor decidenți politici (așa cum sugerează teoria conspirației).
Bulgarii au reușit în această direcție cu bani europeni, dar România a ratat proiectul. Bulgarii au făcut o stație de tratare a deșeurilor și o fabrică la Sofia pentruproducerea energiei electrice și termice. Proiectul pentru București ar fi necesitat o finanțare de 250 milioane euro. Se estima că ar fi produs 124400 MWh/an energie electrică. Adică, o capacitate de 14,2 MW. Capacitățile energetice totale ale României sunt de 19618,6 MW (la 29.12.2021). Cu alte cuvinte, o investiție de 250 milioane euro ar putea aduce un plus energetic de 0,072%. O asemenea investiție este utilă pentru a scăpa de deșeuri, dar aportul energetic este infim. România are azi capacitate de producție din deșeuri de 6,03 MW (infim). Randamentul este mic, acest lucru trebuie reținut. Similar, o centrală termică pe peleți poate funcționa și cu boabe de porumb, cu paie sau cu alte resturi agricole, dar randamentul scade și cresc costurile de întreținere a instalației.
Vorbind despre deșeuri, trebuie spus că România este penultima din Europa la reciclarea acestora (după Malta). Rata de reciclare în România este de 14%, pe când în țări vecine (Bulgaria, Ungaria) este de 35%.
Aspecte largi ale energiei verzi sunt dezvăluite în studiul UNEP (2016) Green Energy Choices: beneficiile, riscurile și compromisurile tehnologiilor cu emisii reduse de carbon pentru producția de energie electrică. Raportul panoului internațional de resurse. EG Hertwich, J. Aloisi de Larderel, A. Arvesen, P. Bayer, J. Bergesen, E. Bouman, T. Gibon, G. Heath, C. Peña, P. Purohit, A. Ramirez, S. Suh.
Acest studiu ne arată impactul fiecărei tehnologii în parte de producere a energiei electrice. Energia verde (eoliană, fotovoltaică, hidro, geotermală) este mult mai puțin poluantă, mai prietenoasă cu mediul, cu omul decât cele care au la bază utilizarea de cărbune sau gaz natural.
Energia verde are beneficii evidente. Rolul acestui articol, dincolo de
demontarea unor mituri, este de a prezenta și aspectele negative, mai puțin cunoscute (din motive evidente de marketing al noilor tehnologii; desigur, sunt mult mai multe aspecte negative, poate și exagerări ale unora, dar m-am limitat la un inventar sumar al acestora). Esențial este ca alegerea noastră să fie făcută în cunoștință de cauză, cu deplina cunoaștere și înțelegere a fenomenelor, ale implicațiilor acestora, pozitive și negative. Credința oarbă, în general, este unanefirească (irațională) și cu rezultate nedorite.
Tranziția la energie verde trebuie făcută ținând cont de raportul dintre cost și beneficiu. Beneficiile sunt importante, dar nici costurile nu sunt neglijabile. România este una dintre țările care au avansat mult în acest domeniu. Beneficiile sunt importante, dar costurile au ridicat prețul energiei electrice (alături de mecanismele eronate sau manipulate de ridicare a prețului energiei, așa cum am arătat în analize anterioare). Astfel, am ajuns să avem cel mai mare preț la energie din UE, la paritatea puterii de cumpărare, atât pentru consumatorii casnici cât și pentru cei industriali. Iar angajamentele de decarbonizare sunt ambițioase și pentru perioada următoare.
[…] https://descripto.ro/2022/01/04/miturile-energiei-verzi/ […]