Au trecut 3 luni, însă avem datele economice doar pentru primele 2 luni, date care nu arată deloc bine pentru guvernanți.
Execuția pe primele 2 luni a consemnat un deficit de 1,07% PIB, mult peste nivelul anului trecut (deși ar trebui să avem o scădere a deficitului bugetar în acest an).
Cheltuielile au fost scăpate din control, veniturile au fost supraestimate. Astfel, ritmul de creștere al cheltuielilor bugetare a fost aproape dublu față de cel al veniturilor.
Dar este oare o surpriză? Mai degrabă, nu. Consiliul Fiscal anticipa la finalul anului trecut că bugetul este supraestimat la venituri cu circa 11,3 miliarde lei (0,73% PIB).
Guvernanții au primit foarte repede un duș rece (al trezirii la realitate). Miza pe venituri temporare sau conjuncturale face diferența. Încasările în plus din energie, inflaţie sau eşalonarea dărilor în pandemie expiră.
Economia încetinește, prin urmare și taxele colectate de stat nu mai cresc în ritmul anticipat. Veniturile din TVA cresc cu doar 4%, dar la o inflație de 15%, de fapt nu este o creștere. Dobânzile plătite de stat s-au dublat.
Cu restanțe mari la reforme care țin în stand-by a treia tranșă PNRR, guvernul constată că trebuie să taie masiv din cheltuieli: 20 miliarde de lei este suma.
Nu este exclusă nici o măsură de austeritate (înghețarea angajărilor și a majorărilor salariale).
Când statul trăiește peste posibilități, o face pe credit, pe datorie. Și, ca efect al acestei situații, datoria guvernamentală a crescut cu 2% PIB în prima lună a anului ajungând la 49,2% PIB. Nu trebuie uitat că avem o lege a responsabilității bugetare, iar atingerea pragului de 50% PIB va impune măsuri de ajustare.
Statul trăiește pe perfuzii europene: banii din fondurile europene și PNRR. Aceste perfuzii și inflația masivă (tolerată sau încurajată de stat) nu pot ascunde multă vreme problemele economice ale statului: deficit bugetar, deficit de cont curent, datorie publică în creștere, etc.
În ultima vreme se tot vorbește de o criză economică (inclusiv vestitul Nouriel Roubini cel care a anticipat criza economică din anul 2008). Economistul Radu Crăciun crede că alta va fi provocarea pentru România: companiile românești vor fi confruntate cu o cerere de bunuri și servicii mai mare decât pot asigura. Cele trei planete care se vor alinia pentru acest fenomen sunt:
● Relocarea unor firme din Rusia și China în România;
●Investițiile prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență);
●Reconstrucția Ucrainei după război.
Dar, această provocare va solicita creșterea productivității muncii românilor (a produce mai mult cu același număr de oameni). Asta presupune dezvoltarea infrastructurii, creșterea calificării umane, etc.
Vom face față provocării următorului deceniu?
https://cursdeguvernare.ro/radu-craciun-uitati-de-criza-alta-va-fi-marea-provocare.html
Economia românească crește și recuperăm din decalajul economic istoric față de Europa. Am ajuns deja Ungaria și Portugalia, fiind foarte aproape de Polonia. Despre faptul că bunăstarea este inegal distribuită, am scris.
https://www.analizeeconomice.ro/2023/03/pentru-prima-data-in-istorie-romania.html
Anul 2023 se arată a fi mult mai complicat pentru guvernanți. Reformele din PNRR dau mari bătăi de cap, economia încetinește vizibil, iar bugetul va avea constrângeri austere. Și totul se întâmplă într-un an preelectoral, când anunțurile super-optimiste (cu ”lapte și miere”) devin mai dezirabile ca niciodată. Probleme în paradis, s-ar putea spune. Asta se întâmplă când nu ai o construcție economică, bugetară și socială responsabilă, echilibrată. Dar asta este deja o carență dâmbovițeană, spoiala de reforme, creșterea din pix a nivelului de trai, totul fără un plan bine articulat, fără reforme care să conducă la o economie competitivă.
Pentru prima oară după două decenii, guvernul constată după doar 3 luni că veniturile sunt insuficiente. A început să se vorbească despre diferite tăieri. Numai că tăierile de cheltuieli vor avea efect de bumerang. Adică, ele vor provoca și minus la venituri. De ce? Pentru că atunci când guvernul taie din cheltuieli, fie că sunt de la bunuri și servicii, salariile bugetarilor sau investiții, economia frânează. Or, dacă economia frânează, veniturile bugetare vor încetini de asemenea.
Cum va reuși guvernul să țină sub control deficitul bugetar? Tot prin inflație precum anul trecut? Prin clasica tăiere a investițiilor? Cum vom face față provocărilor și oportunităților acestor timpuri? Perioada următoare ne va oferi răspunsuri.
[…] https://descripto.ro/2023/04/06/probleme-in-paradis/ […]
Chiar daca avem deficite bugetare masive, totusi, un manager zicea intr-un interviu ca recomanda investitorilor romani sa cumpere actiuni sau titluri ale unor companii din Romania (ceea ce se vede nu si din conturile statului)! Totusi, bugetul de stat trebuie mult stabilizat. Deficitul de cont curent, excedentul bugetar se pot reduce prin reducerea cheltuielilor si prin reformare sumbra si subiect discutat intens a alocarilor bugetare care asteapta mult prea mult timp regandire.