Despre bunăstarea unei națiuni și a cetățenilor ei s-au scrise tone de materiale. Politicienii au vândut vise la greu, cu profit personal (voturi). Dar foarte puține promisiuni s-au materializat în lucruri concrete.

Nu voi intra în analiza promisiunilor și a condițiilor pe care le-au făcut nerealizabile. Voi dezbate ceea ce nimeni nu prezintă: faptul că aceste promisiuni nu au la bază o analiză SWOT a economiei României, o analiză profundă care să identifice carențele economiei românești, dar și oportunitățile ei de dezvoltare. România post-decembristă a fost calată pe integrarea europeană. Acesta a fost proiectul de țară, realizat în cele din urmă, mai puțin datorită guvernanților, cât contextului geopolitic. În afara acestuia, economia a avansat de la sine datorită timpului și globalizării. Datorită interferențelor politice, dezvoltarea a evoluat în ”dinți de fierăstrău”, adică, guvernanții aruncau cu beneficii sociale peste posibilități după care intervenea corecția inevitabilă.

În ultimii ani, guvernanții au plusat la creșterea beneficiilor sociale (salarii, pensii, alocații) cât și la scăderea taxelor. Mai rar, s-a vorbit și despre investiții, dar mai mereu ele au fost sacrificate în detrimentul celorlalte articole bugetare. Deloc nu se vorbește despre posibilități, despre resurse, despre câți bani se adună la buget.

Veniturile bugetare sunt de paradis fiscal, cu 50% PIB mai mici decât media UE. Nu poți avea pretenția de stat social cu asemenea venituri infime. Nu poți avea pretenția de a avea servicii publice de calitate dacă nu construiești infrastructură (școli, spitale, transport rutier și cale ferată, etc.). Doar salarii mărite nu asigură creșterea calității serviciilor publice. Iarăși, se vorbește foarte rar de pierderile economice datorată balanței comerciale negative.

Prin urmare, nu trebuie să ai mare experiență administrativă (în afaceri private mai degrabă) ca să vezi:

  • De ce sunt venituri mici la buget și cum poți colecta mai mult
  • De ce ai balanță comercială negativă și cum poți corecta acest lucru
  •  Ce sectoare economice îți aduc plus-valoare
  • Cum poți stimula dezvoltarea economică sustenabilă și accelerată
  • Cât te împrumuți și mai ales pentru ce anume

Dacă construcția bugetară și execuția lui sunt făcute fără a răspunde acestor
întrebări simple, atunci problemele economice (bugetare, comerciale, sociale) se vor amplifica an de an.

Veniturile mici de la buget sunt datorate:

  • Neperformanței ANAF și a informatizării reduse
  • Evaziunii fiscale
  • Numărului mic de salariați generați de economie
  • Nivelului taxelor (taxe mari pe muncă ce conduc la locuri de muncă ,,la negru”, taxe mici pe proprietate – ele sunt la jumătate față de practica UE raportat la salarii)
  • Prea multe exceptări sau scutiri de la plata taxelor.

Mai sus avem un grafic cu veniturile fiscale în România versus UE. Dincolo de
demonstrația că România are venituri extrem de reduse, analiza pe structura taxelor ne arată că diferența majoră vine din taxele aplicate persoanelor fizice (taxe pe proprietate). Totuși, politicienii dau vina pe firmele private și mai ales pe firmele străine (multinaționale).

O analiză SWOT detaliată a fiscalității din România în articolul următor.

https://cursdeguvernare.ro/analiza-swot-a-romaniei-din-perspectiva-fiscalitatii-in-2021avantaje-dezavantaje-amenintari-sioportunitati.html?fbclid=IwAR2zyostRzcid8c0NBfJCIGwKJTr7VmCBeBaYgkrippH0ChxcxlTaDxLhA

România are balanță comercială negativă în sectoare cu potențial (legume-fructe, agricultură) sau cu tradiție (petrochimie). Iar balanța comercială negativă nu este axată pe Occident așa cum promovează euro-scepticii (țările care ne generează date negative sunt mai degrabă din afara UE sau din foste țări comuniste din Estul Europei: China la mod general, Ungaria și Polonia la fructe-legume, Kazahstan la petrochimie, etc.)

https://cursdeguvernare.ro/analiza-comertului-exterior-in-pandemie-de-la-cine-ce-amcumparat-ce-si-cui-am-vandut-topul-tarilor-care-ne-produc-deficitcomercial.html?fbclid=IwAR0MU4z4BsixwmlZUVJKhEcqR3Robl4AX9FnZGGm_tTSi0GneEMC SNY7rVU

România nu își valorifică resursele (nici măcar cele minerale, ex. gazele din Marea Neagră). România exportă mai degrabă produse brute decât produse prelucrate care au plus-valoare adăugată.

https://cursdeguvernare.ro/deficitul-comercial-din-farfurie-alimentele-pe-care-romania-leimporta-la-nivel-demiliarde.html?fbclid=IwAR2zyostRzcid8c0NBfJCIGwKJTr7VmCBeBaYgkrippH0ChxcxlTaD-xLhA

Nu există măsuri pentru corecția acestor aspecte, prin urmare, România continuă an de an cu venituri puține și pierderi multe.

Pentru că guvernanții nu au identificat corect problemele României, erorile sunt
repetate iar și iar. Premise (ipoteze) greșite duc la soluții greșite și eșecuri firești. Politicienii și acțiunile lor de guvernare au frânat dezvoltarea României și au condus la un export masiv de mână de lucru calificată spre Vest.

România este singura țară din UE care nu a avut excedent bugetar în ultimii 31 de ani. România s-a împrumutat în acești ani mai degrabă pentru consum (sau bunăstare pesteposibilități) decât pentru dezvoltare.

De câțiva ani buni suntem în procedură de deficit excesiv, unul făcut pentru a crește salarii (în special), pensii și pentru a reduce taxele. Cu consecința nefericită că ne-am împrumutat pentru a finanța locurile de muncă ale altora (pentru că românii au cumpărat produse de import).

https://cursdeguvernare.ro/deficitul-excesiv-istoria-riscurile-sisolutiile.html?fbclid=IwAR3mxkY2xskdkDe6syz8QoTdEf0Tq0ahuuQhFWnaeMOxw5YHpglAVr xeDXQ

Chiar și banii rezultați din privatizări au mers tot la consum (creștere de salarii și
pensii). Și cu toate aceste erori, România a redus din decalajul economic față de Occident, fapt întâmplat după aderarea la NATO și UE.

https://economedia.ro/infografic-cu-cat-e-romania-mai-bogata-dupa-20-de-ani-dupaaderarea-la-ue-am-redus-masiv-decalajuleconomic.html?fbclid=IwAR2Gn5cyyZyS_8yqK9awB_eo1mbi_pcxnt67XwrpaqdEsYfUUZZ3ENOz8s#.YGyfD-gzY2x

România are nevoie de un proiect de țară, un proiect bazat pe o temeinică și profundă analiză SWOT. Un proiect de țară care să se centreze pe oameni, pe calitatea lor profesională dar și civică. Fără schimbarea mentalităților nu vom reuși o dezvoltare accelerată, o evadare din plutonul mediocrității.

Despre căi de schimbare a mentalităților (prin globalizare, prin educație civică sau prin campanii de promovare a valorilor modernității) în articolul următor.

http://edybuzau.blogspot.com/2016/07/proiect-de-tara.html

Dar, fără un efort coerent, mentalitățile sunt cel mai greu de schimbat; modelele pozitive sunt puține și obturate de contra-modele gălăgioase și agramate.

 

Edmond Cucu
Previous post OMUL CU MÂRȚOAGA
Next post AU FOST ODATĂ CA NICIODATĂ … BUNICII ATOMICI