0
0
PNRR este o oportunitate dar și o provocare pentru România. PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), despre care am mai vorbit anterior, își propune dezvoltarea României, dar pe considerente moderne și prietenoase cu mediul (mult ”verde”, digital, etc.). În plus, PNRR are condiționalități serioase: un calendar de reforme diverse, o perioadă limitată de aplicare (fără prelungiri de ani de zile ca la celelalte programe europene).
Cei care au lucrat la PNNR-ul României au dorit anumite reforme (cred eu necesare). Actualii guvernanți nu doresc acele reforme, dar nu vor să fie asociați eșecului PNRR, nici pierderii unor fonduri importante.
De aceea, de multe luni de zile se poartă sloganul ”prefă-te că faci ceea ce te-ai angajat”, iar toate reformele propuse sunt diluate până la pierderea esenței lor. Guvernanții nu vor să renunțe la privilegiile acordate unor categorii de oameni și încearcă să păcălească subtil Europa, profitând și de contextul geopolitic actual (război în Ucraina, România frontiera și suport geopolitic, alte țări mai rebele precum Ungaria și Polonia, etc.).
Exemplele sunt numeroase (legea avertizorului de integritate, legea pensiilor speciale, etc.) care sunt elaborate contrar angajamentelor inițiale.
Legea avertizorului de integritate (trecută de două ori prin parlament!) a fost criticată de oficialii europeni (pentru că descurajează semnalarea cazurilor de corupție sau de încălcări ale legii), iar acum este necesară o a treia formă pentru deblocarea tranșei a doua de bani din PNNR.
Referitor la legea pensiilor speciale și cerința la revenirea la contributivitate, avem o odisee de basme lansate de guvernanți pentru a ocoli subiectul: că unele pensii nu sunt speciale ci sunt de serviciu, că este vorba de reducerea ponderii lor în % PIB (îndeplinită fără nici o reformă efectivă urmare a creșterii PIB, după cum afirmă ministrul finanțelor!), de o reducere a impactului prin două căi: creșterea vârstei de pensionare și scăderea procentuală a pensiei raportată la salariul mediu brut.
O altă temă (doar internă!) a fost faptul că PNNR-ul nu este bun și trebuie revizuit. Nu este bun pentru guvernanți și clientela lor, nu este bun pentru că îi obligă la reforme necesare, dar nepopulare. Tema este retorică, la Uniunea Europeană nu a ajuns nici o cerere în acest sens din partea României. Și o cerere va trebui argumentată, dacă sunt cauze obiective pentru care anumite reforme nu pot fi îndeplinite, iar demonstrația nu se prea poate susține.
PNRR a fost aprobat de UE în 27.09.2021. Pentru a atrage treptat banii din PNRR, România trebuie să rezolve 215 reforme și 292 de investiții (așa-numitele jaloane și ținte). Din acestea România a îndeplinit 4%, conform situației de pe site-ul european. Dintre reforme, un număr de 12 au fost îndeplinite.
Lentoarea guvernanților români este extraordinară. ”Deci, România a primit 6,5 miliarde de euro, iar până acum, nu a cheltuit decât 150 de milioane de euro. Deci, banii sunt la Guvernul României, în bugetul național, dar nu s-au cheltuit decât pe casele de marcaj electronice, doar acest lucru s-a făcut din toate jaloanele pe care România singură s-a angajat să le realizeze”, spune un fost comisar european din partea României. Și zero lei este suma accesată pentru infrastructura feroviară în care recent am fost aproape de a repeta un accident tragic precum în Grecia. O infrastructură rutieră care este Cenușăreasa infrastructurii românești.
O monitorizare a îndeplinirii PNRR o puteți găsi aici:
(un sistem de monitorizare tip ”semafor”).
România are nevoie de investițiile din PNRR, dar și de reforme. Amânarea implementării PNRR (ascunsă sub diverse scuze de genul ”renegocierea unor capitole”, ”schimbarea unor destinații”) nu va duce decât la pierderea unor oportunități. Termenele din PNRR sunt foarte strânse și fie sunt îndeplinite, fie nu. Nu există cale de mijloc, nu există ”extra-time” (big!) sau compensări.
Desigur PNRR-ul nu este perfect, este total diferit de oricare programe europene anterioare. Sunt două variante clare pentru PNRR: fie va fi implementat până la capăt, fie se va bloca. Calea de mijloc încercată de guvernanți prin păcălirea oficialilor europeni cu false reforme va duce în final la blocarea PNRR. Vizionăm un joc de ”alba-neagra” prin care se speră la depășirea vigilenței europenilor. Rămâne de văzut cum va fi împachetată electoral această ratare de oportunitate de dezvoltare.
Între timp, rata inflației ce părea domolită reîncepe să crească. Primăvara și-a intrat în drepturi, dar trăgând linie la nota de plată energetică aflăm că statul a apelat la măsuri sociale de plafonare/compensare în sumă de 11 miliarde lei, bani proveniți din venituri suplimentare din energie de 50 miliarde lei. Cu alte cuvinte, statul și-a băgat mâna în buzunarul fiecărui român și din fiecare 50 lei extrași a returnat doar 11 lei. Și, culmea este că pretinde că a făcut protecție socială!
România are nevoie de un plan de țară. Unul pe care niciodată nu l-a avut în perioada post-decembristă. În lipsa acestuia, s-a mers o bună parte din timp pe integrarea europeană. PNRR compensează absența unui veritabil plan de țară. O dezbatere academică despre planul de țară a avut loc recent. Este de dorit ca dezbaterea să continuie și să se finalizeze pentru că României și românilor le va fi mai bine dacă țara se va dezvolta coerent și susținut.
Average Rating