0
0
Iarna pare blândă, ger puțin, temperaturi peste medie. Dar, economia este aproape de recesiunea tehnică (evitată momentan cu valoarea de 0,1% de pe T3 2021), inflația este galopantă, prețurile energetice foarte mari (chiar și măsuri de plafonare-compensare). Iarna este aparent primăvăratecă, dar deja este foarte fierbinte din punct de vedere al costurilor economice, al conflictului din proximitate.
Economia este în cădere liberă, în picaj. Și suntem doar la începutul fenomenului. Încă costurile energetice nu și-au arătat întreaga forță distructivă, încă inflația nu a atins nivelul maxim.
Analistul economic Gheorghe Sofian spune că România a intrat deja în recesiune economică.
https://www.analizeeconomice.ro/2022/02/am-intrat-deja-in-recesiune-si-putini.html
Datele economice semnal arată ca în imaginea de mai jos. Date care se vor recalcula și modifica, urmând a fi definitive peste 2 ani.
Un economist de stânga (Cristian Socol) spune că suntem în recesiune tehnică și va urma ceva mai rău de-atât: ”Şocul creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale este atât de puternic încât va provoca o recesiune mai puternică decât cea trăită de România în perioadele de criză 1997-1999, 2009-2011 şi 2020. Este mai puternic decât orice şoc de natură financiară. În România, crizele financiare nu lovesc puternic şi direct toate companiile şi toată populaţia, financializarea şi gradul de intermediere financiară fiind reduse, adâncimea crizei fiind limitată. În schimb, şocul cauzat de preţurile energiei şi gazelor naturale loveşte direct şi puternic până la nivelul celor mai mici companii şi a celor mai sărace gospodării din România. Loveşte la fundaţie, rupe pânza de păianjen economică şi distruge plasa de siguranţă socială.”
Analistul economic Radu Sovianu spune că statistica este manipulată (ex.: rata inflației calculată la prețuri ale energiei electrice în scădere pe ultimele 12 luni (!!); creștere economică pe stocuri și discrepanță statistică (?!?)) și că de fapt suntem în recesiune tehnică pe semestrul 2 2021, iar creșterea anterioară a fost supraevaluată prin inflație.
Economia depinde de nivelul de încredere, atât al firmelor cât și al cetățenilor. Dar, un sondaj relevă că 8% din firme se vor închide, unul din trei antreprenori va disponibiliza angajați, 76% din investiții se vor amâna sau anula. Toate acestea conduc la șomaj, la mai multe importuri, la inflație.
Economia este în picaj, iar guvernanții se întrec în propuneri aiuristice, unele evident anacronice, anti-piață, altele contrare, care adâncesc criza. Exemple: plafonarea unor produse duce de fapt la penurie, scumpire în mod real; majorarea veniturilor populației nu combate inflația ci o alimentează (gaz pe foc); reducerile de taxe nu calmează inflația; creșterile de taxe sunt vehiculate tocmai în momentul în care puterea de cumpărare este puternic afectată. Măsurile pompieristice, reactive, sunt la mare modă. Nu există un plan de măsuri care să combată cauzele crizei economice.
”Punând lângă această inflație galopantă, contracția economică și somajul în creștere modestă, nu putem să nu ne gândim că asistăm la un acut fenomen de stagflație”, a spus marți Florian Libocor, economistul-șef al BRD.
Stagflația este situația economică în care rata inflației este mare, creșterea economică este mică sau nulă, iar rata șomajului este înaltă. Fiindcă stagflația este o combinație între stagnare și inflație, este foarte dificil de găsit soluții la ea întrucât o măsură bună de combatere a inflației poate alimenta stagnarea și viceversa.
Germania este în recesiune și asta influențează negativ toată Europa, inclusiv România care are legături economice cu ”motorul Europei”.
Acciza se vrea scăzută la jumătate (temporar). Dar, se va încălca nivelul minim al unei directive UE. În plus, în actualul context geopolitic, prețul își va reveni.
O măsură propusă de un ministru de finanțe care acum 2 ani credea că este o măsură cu efect zero (adică nu duce la scăderea prețului).
Sigur, prețul carburanților are efect în inflație, dar efectul major este dat de cantitatea de bani care există în piață (să nu uităm ce deficite bugetare am avut în ultimii 2 ani, faptul că s-au pompat bani în economie chiar și-n perioade de lockdown). O influență mult mai mare asupra inflației o au prețurile energiei (energie electrică și gaze naturale). Ori, în acest domeniu, politicul a fost preocupat aproape numai de consumatorii casnici (electorat) și aproape deloc de firme.
Multe luni de zile, guvernanții s-au bucurat (pe ascuns) de inflație, de creșterea prețurilor (industriale, alimentare, la carburanți, la energie). Toate acestea aduceau mai mulți bani la buget, mai mulți bani de distribuit. Numai că, economia a frânat brusc, iar firmele încep să sucombe.
Multe luni de zile, guvernanții s-au bucurat (pe ascuns) de inflație, de creșterea prețurilor (industriale, alimentare, la carburanți, la energie). Toate acestea aduceau mai mulți bani la buget, mai mulți bani de distribuit. Numai că, economia a frânat brusc, iar firmele încep să sucombe.
Guvernanții riscă să treacă de la ”măgarul lui Nastratin Hogea” la ”măgarul lui Buridan”.
Se zice că Nastratin a încercat să-și învețe măgarul fără mâncare și i-a dat porții de fân din ce în ce mai mici. Într-o zi când a intrat în grajd și-a găsit măgarul mort. Bineînțeles că bietul măgar murise de foame. „Ia te uită, tocmai când te-ai învățat să nu mai mănânci ți-ai găsit să mori?” Deci, guvernanții încep să constate că bucuria scurtă (venituri mai mari la buget generate de inflație) duce la colapsul firmelor (adică venituri mici la buget, șomaj și tensiuni sociale).
Fabula cu măgarul lui Buridan este următoarea: un măgar însetat şi înfometat, aşezat între o găleată cu apă şi un vas cu ovăz, nu se putea decide cu ce să înceapă – să-şi potolească setea sau să mănânce, riscând să piară din pricina ezitării lui, ceea ce s-a si întâmplat. Cu alte cuvinte, guvernanții ar vrea cumva să corecteze lucrurile, dar nu știu cum, emit tot felul de păreri, care mai de care mai nepotrivite sau contrare.
Timpul care trece costă scump. Și măsurile propuse sunt scumpe. Fie deficitul bugetar va exploda, fie investițiile vor fi amputate. Dar la care investiții să renunți? Căci unele sunt promisiuni către armata de primari din teritoriu, altele sunt oportunități de dezvoltare (finanțare proiecte europene, finanțare proiecte PNRR). Și investițiile aduc creștere economică sustenabilă.
Măsurile trebuie bine calibrate încât să atenueze efectele crizei, să corecteze cauzele crizei și să nu inhibe funcționarea economiei, dezvoltarea. Singurul aspect pozitiv este că nu suntem în campanie electorală, deși politicul privește mai atent la sondaje decât la economie. Iar în asemenea vremuri, pescuitorii în ape tulburi vor încerca să profite electoral.
Average Rating