0 0
Read Time:7 Minute, 45 Second

La 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană (peste 20 de ani incluzând perioada de preaderare) se pot face destule aprecieri despre impactul asupra României. Fără îndoială, impactul a fost extrem de pozitiv, chiar dacă euroscepticii încearcă tot mai agresiv să mistifice realitatea sau să accentueze unele nerealizări.

Nu putem discuta despre impactul aderării la UE fără a vorbi despre fondurile europene. Cât am primit și cât am dat la UE?

Se poate observa că am primit de 3 ori mai mulți bani decât am dat (prin contribuțiile anuale la UE).

https://panorama.ro/aderarearomaniei-la-ue-bilant/

Începând cu anul 2000, România a recuperat masiv și rapid din decalajul de dezvoltare față de Uniunea Europeană; mai mult, suntem țara cu cel mai rapid ritm de creștere din fostele state ex-socialiste (depășind clar Bulgaria și Croația, egalând Slovacia și fiind foarte aproape de Ungaria și Polonia).

Sigur, aderarea la UE are multiple aspecte. Nu se rezumă la un flux financiar.

Un inventar de 10 evoluții (unele având mai degrabă legătură cu modernitatea decât cu aderarea la UE):

1.A doua rată de creștere a diasporei din lume (după Siria, unde există un război civil);

2.Durata medie de viață a trecut de 75 de ani;

3.Românii se căsătoresc mai târziu;

4.Numărul divorțurilor fluctuează;

5.Au crescut masiv importurile din UE, dar și din China sau Turcia;

 6.Veniturile unei gospodării medii au crescut cu 2.000 de lei;

7.Numărul cinematografelor a coborât sub 100;

8.Decăderea sportivă;

9.Doar șapte județe au mai mulți angajați decât înainte de aderare;

10.Record la numărul de turiști.

https://pressone.ro/romania-in-ue-zece-indicatori-care-arata-ce-am-pierdut-sice-am-castigat

Dezvoltarea economică nu se rezolvă exclusiv prin fonduri europene. Este necesar și aport intern, efort bugetar susținut. Pe măsura creșterii fondurilor UE intrate în țară, România, din păcate, a redus investițiile din fonduri publice.

Graficul de mai jos reflectă procentele în UE ale fondurile UE din total investiții.

https://cursdeguvernare.ro/cat-din-investitiile-publice-sunt-fonduri-europene-osituatie-la-nivelul-ue-cu-romania-pe-lista.html

Două exemple de efecte pozitive ale fondurilor UE:

Rata șomajului a scăzut:

Salariul mediu lunar a crescut:

Sursa: Impactul politicilor finanţate prin fonduri europene 2008-2015 (impact.FSC.Prognoza.pdf)

Impactul aderării la Uniunea Europeană este unul mai larg. În primul rând, a fost o modelare a României după reguli europene (nu doar în economie ci și-n celelalte sectoare: administrativ, social, cultural, etc.).

Creșterea a continuat în anii ulteriori, astfel încât în anul 2019, România a ajuns la 70%, pe când Bulgaria abia la 53%.

Sursa: Institutul European din România, SPOS 2017, nr. 1 ”Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei românești”

Evoluția VAB (valoarea adăugată brută) ne arată convergența cu UE, un alt exemplu care demonstrează progresele spectaculoase înregistrate de economia României.

Structura economiei românești a suferit modificări. Ponderea anumitor sectoare în formarea PIB a scăzut: în special agricultura (încă cu o pondere mult peste media europeană) dar și industria (cu pondere peste medie). De fapt, România s-a transformat dintr-o țară agricolă și industrializată pe domenii energofage într-o economie modernă în care IT-ul, construcțiile și serviciile au cote importante. Vremea în care creșterea PIB era dependentă de meteo (cu influență asupra evoluției agriculturii) a trecut.

Structura agricolă este încă diferită de UE; avem mult prea multe exploatații agricole cu mici suprafețe, consecința fiind o agricultură de subzistență a acestora

Încă avem mult prea multă populație ocupată în agricultură, cu venituri foarte mici.

Agricultura, în ciuda reducerii populației ocupate, reușește performanțe superioare datorate tehnologiei.

Avem o pondere a industriei mult peste media UE (deci nu avem o industrie ”distrusă” ci mai degrabă una adaptată modernității). Care industrie generează valori de export de 7 ori mai mari decât anterior anului 1989 (exprimată în valori nete dollari; chiar ținând cont de inflația valutei, totuși ajungem la export net superior de 3 ori, rezultate obținute cu o industrie mai flexibilă, mult mai modernă, pe piețe competitive, cu un număr mult mai mici de angajați).

Consecința: încă avem o populație ocupată în industrie mult peste media UE.

Revenind la fondurile europene, se estimează că ele au un impact pozitiv de 23% PIB anual. Fondurile europene sunt o sursă complementară pentru finanțarea dezvoltării. Principala sursă de finanțare a investițiilor publice rămâne bugetul de stat.

România are multe nevoi de investiții în infrastructură, a căror întârziere grevează dezvoltarea rapidă și armonioasă a regiunilor românești.

Sigur, nu trebuie mitizate aceste fonduri europene.

În perioada 2007-2014, România a primit fonduri europene de 30 miliarde euro, dar deficitul comercial (diferența din importuri și exporturi) a fost de 75,8 miliarde euro, adică mai mult decât dublul fondurilor primite. Pe acest considerent, sunt mulți care acuză că România a devenit piață de desfacere. Trebuie spus faptul că exceptând țări non-UE cu care avem deficite comerciale (China, Turcia, Rusia, Kazahstan) și Germania (”motorul Europei”), două țări față de care suntem pe minus sunt Ungaria și Polonia. Ori, nu se poate afirma că UE lucrează pentru aceste țări mai ”rebele” împotriva României. Importurile arată o incapacitate a României de a produce anumite produse, carență pentru rezolvarea căreia nu se iau deloc măsuri.

În aceeași perioadă, investițiile străine directe (ISD) au însumat doar 32,5 miliarde euro (și datorită crizei economice).

Datoria externă a crescut agresiv cu 34,8 miliarde euro, în aceeași perioadă, tot ca o consecință a crizei economice.

Libera circulație a persoanelor a generat a 4 milioane de români, fapt cu consecințe și pozitive și negative. Pozitiv: remiterile românilor din străinătate de 39,9 miliarde euro, mai mult decât fondurile europene! Implicații negative: îmbătrânirea populației; depopularea unor zone geografice; deficit de forță de muncă (pentru anumite meserii); migrarea specialiștilor (medici, profesori, ingineri, etc.); pierderi de capital uman (costuri legate de educație); pierderi de PIB (potențial ce putea fi realizat în țară).

Sursa: ”Impactul fondurilor comunitare asupra creșterii economice”, Mariana Brândușa Gherghina (teză de doctorat ASE).

România nu a performat în atragerea fondurilor europene. Cu bunăvoința oficialilor europeni, s-au găsit soluții pentru ridicarea nivelului de absorbție (fazarea unor proiecte, recunoașterea unor plăți anterioare, etc.).

Fondurile europene au fost o provocare pentru birocrația din România. Iar, noi ne-am pus singuri piedici, adoptând reguli stufoase, complicate.

https://cursdeguvernare.ro/dan-vilceanu-birocratie-romania-bruxelles-intarziere -proiecte-finantate-fonduri-europene.html

Cum au reușit să performeze alte țări în acest domeniu?

Unul dintre exemple este Polonia. Polonia a folosit câteva trucuri în absorbția fondurilor europene:

○S-a pregătit cu câțiva ani înainte de aderare, specialiști care au lucrat anterior pe fonduri europene;

○Au mers pe aceleași norme cu UE, astfel încât proiectele lor nu au avut probleme de acceptare;

○După unii analiști, au ”pactizat” împărțirea transpartinică a fondurilor pentru a nu exista plângeri;

○Reorganizarea administrativă din 1999 în 16 voievodate (echivalentul unor regiuni), fiecare dintre ele cu largă autonomie, cu propriul program de dezvoltare, atenția centrului fiind de a face un program pentru zonele mai puțin dezvoltate ale țării.

https://www.contributors.ro/succesul-polonei-in-absorbtia-de-fonduri-europene -modelul-care-nu-a-putut-fi-urmat-de-romania-ii/

Dar nu numai țări foste socialiste au beneficiar de aderarea la Uniunea
Europeană. Spania a aderat la UE în anul 1986. La aderare aveau 400 km de autostrăzi; în următorii 20 de ani au construit cu bani europeni un număr de 14000 km! De fapt, Spania a atras peste 150 miliarde euro din bani europeni. Consecința: sunt prima țară din Europa la numărul kilometrilor de autostrăzi (a treia din lume), 2500 km de cale ferată rapidă, speranța de viață a crescut cu 10 ani. Spania era o țară săracă înainte de aderare; azi, nu se mai poate afirma asta.

https://www.afaceri.news/ziua-sperantei-cum-au-reusit-primarii-spanioli-saatraga-fonduri-europene/

Îmbunătățirea infrastructurii de transport din țări precum Spania, Grecia, Croația și Slovenia a avut consecință în reducerea substanțială a mortalității din accidente rutiere. Din păcate, România nu a prea folosit fondurile europene pentru infrastructura de transport, construcția de autostrăzi înaintează lent, cât despre calea ferată, aceasta este ruda săracă, neglijată, cu trenuri care circulă cu viteze similare celor de acum un secol.

https://romania.europalibera.org/a/siguranta-rutiera-ue-greciaspania/31385039.html

Câțiva ani buni, în România, s-a vânturat iluzia parteneriatelor public-privat pentru construirea de autostrăzi. Eșecul a fost firesc. Nu doar la noi, aceste parteneriate nu au funcționat nici în alte țări europene (exemple în Spania, Franța, Euro-tunelul de sub Marea Mânecii, etc.). Costurile unor asemenea proiecte sunt foarte mari, iar concesiunile nu aduc suficienți bani pentru recuperarea costurilor.

https://mihaicraciun.eu/2015/06/28/a3-comarnic-brasov-punct-si-de-la-capat/

Integrarea europeană a fost o șansă istorică pentru România. Ea a adus beneficii uriașe, a transformat țara, a dus la reducerea decalajelor istorice de dezvoltare față de Occident. Sigur, era loc de mult mai bine dacă nu veneau crizele economice, dacă aveam o mai bună guvernare. Dar istoriile contrafactuale sunt apanajul celor ce nu acceptă traseul european al României. Datele economice ne arată că în decursul istoriei sale, România a recuperat din decalajul față de Occident doar în perioadele în care a avut parte de investiții străine (care dincolo de capital au adus transfer de tehnologie, de know-how).

 

Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleepy
Sleepy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %
Edmond Cucu
Previous post Quo Vadis
Next post În picaj

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.