Nicidecum!
Nu poți spune că ești monstru până la un punct și apoi, brusc, să devii înger. Poate, poți spune că încerci să îți ispășești păcatele încă din timpul vieții și cauți iertarea semenilor, dar nicidecum nu te poți transforma într-un erou.
Pacepa a fost un securist torționar timp de 27 de ani.
Nu poți declara că “regreți enorm” perioada de 27 de ani de securist pentru ca toate păcatele tale din timpul celei mai agresive perioade de represiune securistă să îți fie iertate. Aceste păcate nu îți dau dreptul niciodată să stai în fața națiunii “cu conștiința împăcată”.
Poate că ești un pic mai bun decât alții ca tine, dar nicidecum nu poți fi un erou. Rămâi doar un torționar plin de regrete, care, într-un moment în care simțeai că apune vremea ta, ai trecut în tabăra adversă. Nu are importanță cine forma această tabără, penitența ulterioară nu îți dă dreptul de a te considera erou.
Nu te lasă deținuții politici a căror viață le-ai distrus-o, nu te lasă cei pe care i-ai terorizat direct sau indirect în cei 27 de ani de carieră de securist. Nu ai putut ajunge general de securitate și în anturajul personal al lui Ceaușescu fără a fi obedient și fără a te “remarca“ prin excese în aplicarea politicii de partid și de stat de eradicare a dușmanilor poporului, a “bandiților” cum îi numeau securiștii pe toți cei care erau împotriva regimului.
În anii ’50 Pacepa conducea delegația României în RFG, având clare scopuri de spionaj. Ce gândea acest securist? Ce merite a avut pentru a fi avansat ca general de securitate? Foarte puține lucruri găsim scrise despre activitatea de securist a lui Pacepa. Totuși aflăm că devenit şef serviciu în Direcţia a IV-a (Contrasabotaj) a Securităţii, după ce a îndeplinit cu succes mai multe misiuni la Canalul Dunăre-Marea Neagră, loc în care erau exterminați „dușmanii poporului”.
Ești cu atât mai odios atunci când îți însușești pervers limbajul anticomunist, tu, un torționar și un participant direct la distrugerea elitelor interbelice. Nu ai nicio calitate morală pentru a vorbi, pentru a fi ascultat.
Pacepa nu este un trădător, pentru că a părăsit un regim totalitar, al cărui lider își pierduse “uzul rațiunii”. Dar nici nu poate fi considerat un erou. Ar fi o impietate față de toți adevărații luptători anticomuniști, cunoscuți sau anonimi, care au murit sau au suferit enorm și de pe urma “muncii” lui Pacepa.
Așa să îl ajute Dumnezeu! După faptele sale.