0 0
Read Time:4 Minute, 14 Second

Este evident faptul că nu putem ignora înglobarea noilor tehnologii în viața, mintea și chiar sufletul nostru. Da, chiar și în trăirile noastre și, în special, a noii generații, căreia i s-au înlocuit, încă din primele clipe de viață, păpușa, jucăriile, cu smartphone-ul, tableta, cu conținutul care circulă pe diverse aplicații pe internet.

Trăim alături de o generație ale cărei trăiri sunt mediate de un
ecran pe care apar mesaje, înregistrări audio sau video ale persoanei iubite, pentru care această lume care se configurează în acești ani se va emoționa
în fața unui nou tip de artă, diferită de ceea ce cunoșteam până de curând?

Primele încercări de a introduce tehnologia în artă datează încă
din anii ’60. John Cage, Robert Rauschenberg, Robert Whitman și Yvonne Rainer sunt doar câteva nume de artiști care au fost pionieri în acest domeniu.

Andy Warhol a fost unul dintre artiștii cei mai proeminenți care
au folosit tehnologia modernă în propriile creații, folosind proiecții video, capturi de ecran pentru a-și face arta mai accesibilă și mai vizibilă. El este și unul dintre primii care au creat artă digitală, dar lucrările sale din anii ’80 au fost pierdute și uitate până în 2014.

Folosirea tehnologiei în actul de creație nu reprezintă un pas
atât de mare în evoluția diferitelor arte, pentru că păstrează în mod esențial activitatea determinantă a omului în producerea unor valori estetice, tehnologia fiind doar mijlocul de exprimare.

Încă suntem departe de a vorbi despre o “artă” produsă de
tehnologie, în ciuda diferitelor știri din ultima vreme privind “arta” creată de roboți sau de inteligența artificială. Până aceasta din urmă nu va fi dezvoltată suficient, pentru a crea, a distinge.

Exemplu este recenta eroare majoră produsă de Alexa, “inteligența” creată de Amazon, care, fără a putea distinge între bine și rău, fără a avea reprezentarea consecințelor sfaturilor sale, ar fi putut crea prejudicii majore și chiar vătămarea unor persoane.

Inteligența artificială de astăzi nu poate fi definită a fi creatoare,
pentru a putea vorbi despre un act artistic.

Mario Klingemann reprezintă un exemplu de artist care
utilizează inteligența artificială în propriile creații, fiind unul dintre primii artiști care experimentează combinarea artei sale cu noile tehnologii.

Analiza interacțiunii dintre artă și tehnologie preocupă lumea
artistică ultimelor decenii. Este evidentă influența din ce în ce mai mare a tehnologiei în actul de creație.

Din păcate pentru noi, cei de modă veche, mixerele, “muzica pe
calculator” domină lansările de profil din ultimii ani. Dar, nu trebuie să tratăm axiologic aceste noi realități, pentru că nu mai există cale de întors.

Ne putem închipui că, atunci când artiștii vor stăpâni suficient de bine realitatea augumentată și realitatea virtuală, vor avea un câmp enorm de creație, iar noi vom putea pătrunde într-o lume fantastică a artei sau care înglobează arta într-un mediu real, pentru a o ancora de ceea ce deja cunoaștem cu celelalte simțuri. Cine și-a pus deja ochelarii Oculus până acum știe despre ce vorbesc.

Tehnologia aceasta este în plină dezvoltare, iar cumpărarea Oculus de către Facebook și încercările de creare a unui metavers vor aduce mai aproape viitorul creațiilor și evenimentelor artistice create în această viitoare altă realitate, cum am putea să o numim.

Tehnologiile de scanare, proiectare și imprimare 3D, diversificarea materialelor cu care se poate printa 3D pot aduce întrun viitor apropiat sculptura într-o nouă eră, îmbogățind materialele cu care se poate lucra și formele care e pot realiza.

Specialiștii în domeniul artistic apreciază că dezvoltarea tehnologică au schimbat deja arta și au făcut-o mult mai accesibilă publicului larg.

Internetul a constituit și până acum o modalitate atât de promovare, cât și de distribuire a actului artistic pe o scară de neimaginat cu 30 de ani în urmă.

Avem acum tururi virtuale ale marile muzee ale lumii, putem admira opere artistice de pe fotoliul din propria sufragerie, chiar dacă mediat de ecran, așa cum am spus.

Descripto a fost primul site din România care a organizat chiar
și o expoziție total virtuală a Martinei Grigoriță.

Foarte interesantă este și discuția despre interacțiunea dintre
blockchain și artă.

O primă importantă utilitate a blockchain în artă este
posibilitatea de a rezolva în mare măsură autenticitatea obiectelor de artă la nivel global. Această funcțiune tehnologică este deja utilizată pentru o mare parte a pieței artistice.

Un nou termen încearcă a se impune, acela de artă blockchain,
deși poate să fie considerat a fi incorect folosit.

Arta blockchain se poate referi la arta digitală, care a capacitatea de a fi editată pe un blockchain, via un “hash”, echivalentul unei identități digitale (sub un format tif, gif, jpeg etc.).

Blockchain poate fi folosit și pentru a divide propria creație în mai multe piese, care pot fi utilizate, deținute, separat.

Tot blockchain poate fi folosit și pentru a edita și vinde creațiile
artistice. Pentru cunoscători, este vorba despre utilizarea unor portofele digitale și a cripto-monedelor.

Suntem la începutul unei noi ere, a unui noi forme de artă, pe care o putem înțelege sau nu, o putem accepta sau nu, dar nu o putem ignora.

 

Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleepy
Sleepy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %
Lucian Salcutan
Previous post #FineTalkingSession
Next post Miturile energiei verzi

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.