0
0
Dincolo de știri oficiale sau de manuale, oamenii au propriile convingeri. Știrile oficiale, sunt, din păcate, mult prea partizane, deci deformate. Știrile corecte, informațiile exacte, sunt relativ puține în peisajul public. Iar oamenii, transmit oral păreri proprii cărora le atașează certitudinea de adevăr, de axiomă. Manualele deși ar trebui să convingă oamenii despre o multitudine de materii, nu reușesc suficient nici pe tărâmul fenomenelor fizico-chimice. Deschiderea sferei informațiilor în epoca internetului nu face decât să amplifice acest fenomen. Nu voi insista pe acest tărâm de posibilă dezbatere, dar voi aminti de miturile și legendele care circulă în domeniul economic.
Despre unele am vorbit anterior și le-am demontat argumentat. Am vorbit de mitul bugetarilor mulți, despre mitul asistaților sociali, despre mitul creșterii economice prin consum și prin deficit bugetar, despre mitul energiei verzi, despre mitul naționalismului economic și multe altele.
O enumerare a miturilor este o listă lungă, care rămâne continuu deschisă.
Există credința că românii au multe zile libere, zile de sărbătoare națională. În anul 2022, românii au avut 15 zile libere; sunt multe alte țări cu mai multe zile libere, listă din care am extras câteva exemple, în special țări europene: Kuweit – 43, Austria – 38, Suedia – 36, Islanda – 36, Danemarca – 34, Finlanda – 34, Spania – 34, Polonia – 33, Italia – 32, Rusia – 32, Franța – 31, Portugalia – 31, Belgia – 30, Germania – 29, Regatul Unit – 28, Norvegia – 27, Olanda – 27, Grecia – 26.
https://www.libertatea.ro/lifestyle/tarile-cu-cele-mai-multe-zile-libere-4296144
Un alt mit este acela că românii sunt leneși, că muncesc puțin. Dar ce să vezi, iarăși situația reală este complet diferită. România este pe primul loc în UE la numărul de ore lucrate săptămânal de către angajați!
Dar există o explicație, adică avem o rată mică de ocupare a forței de muncă, iar cei care muncesc trebuie să îi acopere pe cei care nu muncesc (nu oficial, desigur).
Un alt mit mai complex se referă la performanța guvernării. Există încă foarte mulți oameni care apreciază performanțele epocii comuniste, mai ales ale celei ceaușiste. Unele opinii, evident exagerate, le consideră unice în istoria omenii, ca nivel de viteză a dezvoltării economice. Adevărat, România s-a dezvoltat rapid, dar acest fenomen se producea în toată Europa.
Am demonstrat anterior faptul că România a fost mereu mult în urma Europei (decalaj economic istoric), iar singura perioadă în care România a recuperat substanțial a fost tocmai perioada recentă după anul 2000, adică cea cu integrare europeană, cu investiții economice masive. Perioada de ”aur” a anilor 70, industrializarea, a fost făcută cu credite externe, cu firme și tehnologie occidentală; acesta este un adevăr pe care nostalgicii acelor vremuri fie nu-l știu, fie fac abstracție de el.
Mitul industriei distruse a fost demontat anterior. Astăzi avem o industrie care generează de peste 7 ori valori mai mari de export decât în anul 1989.
https://descripto.ro/2022/02/15/impact-europa/
Între anii 1921-1970, România a fost cea mai săracă țară europeană. În anul 1971, am depășit Albania, apoi din după anul 1980 am depășit alte câteva țări: RDG, Iugoslavia, URSS, Polonia. După 1989, am depășit cam toate țările noi apărute în Europa ca urmare a descompunerii URSS și a Iugoslaviei.
Full list 2021: Luxembourg: $ 126.569; Ireland: $ 111.360; Switzerland: $ 78.112; Norway: $ 69.859; Denmark: $ 63.405; Netherlands: $ 61.816; Austria: $ 59.406; Iceland: $ 59.268; Germany: $ 58.150; Sweden: $ 57.425; Belgium: $ 55.919; Finland: $ 53.084; France: $ 50.876; United Kingdom: $ 48.693; Malta: $ 47.152; Italy: $ 45.267; Czechia: $ 43.714; Slovenia: $ 43.206; Cyprus: $ 42.832; Lithuania: $ 42.091; Spain: $ 42.074; Estonia: $ 41.892; Poland: $ 37.323; Hungary: $ 36.849; Portugal: $ 36.543; Slovakia: $ 35.547; Latvia: $ 34.169; Romania: $ 33.833; Greece: $ 31.821: Croatia: $ 31.112; Russia: $ 30.431; Bulgaria: $ 25.847; Belarus: $ 21.467; Montenegro: $ 21.387; Serbia: $ 21.243; North Macedonia: $ 18.069; Georgia: $ 16.590; B. & Herzegovina: $ 16.302; Albania: $ 15.487; Azerbaijan: $ 15.299; Armenia: $ 14.701; Moldova: $ 14.258; Ukraine: $ 14.146.
Sigur, indicele PIB/capita nu este suficient de edificator. În alte topuri, al puterii de cumpărare, România este mult mai sus. Și acesta este un top mult mai concret, mai relevant pentru oameni.
Precum se vede în imaginea de mai sus, puterea de cumpărare a românilor crește depășind majoritatea țărilor est-europene, cu excepția Sloveniei, Poloniei și Cehiei. Dacă ritmul se menține, în câțiva ani putem vorbi de ajungerea și depășirea Portugaliei și Spaniei!
Dacă punem lupa pe detalii regionale, observăm că avem câteva regiuni din România în care nivelul de trai este extrem de ridicat (precum cei mai bogați spanioli, de exemplu).
Sigur, sunt mulți care repetă în continuare că suntem săracii Europei, afirmație contrazisă de cifre. Românii sunt mai bogați azi, numai că bogăția este distribuită inegal, de aici percepția celor mulți aflați în partea de jos a veniturilor.
Revenind la nostalgii comuniste, există legenda că RSR (adică Republica Socialistă România) urma să facă o alternativă la FMI împreună cu țări arabe bogate în petrol. Și, continuarea conspiraționistă este ca de aici i s-a tras finalul din decembrie 1989 (uitând că mai degrabă din Est au venit mișcările care finalului din decembrie 1989; ori nu este plauzibil ca patria mamă a comunismului să facă ”jocurile” imperialiste). Deci, cea mai săracă țară din Europa, fără datorii, dar și fără capital, aflată într-o criză economică puternică și prelungită urma să fie pivotul central al politicii financiare globale. Extrem de improbabil, după părerea mea.
Un alt mit care persistă este cel al controlului prețurilor (inflației) prin măsuri administrative (plafonare prețuri și măriri de pensii și salarii). Lunga istorie economică ne arată că aceste măsuri sunt greșite și au efectul contrar: duc la penurie de produse, la accentuarea sărăciei.
Fiecare perioadă istorică își are miturile ei.
Mituri ale perioadei interbelice în link-ul următor.
https://www.analizeeconomice.ro/2020/02/5-mituri-despre-economia-romaniei.html
Mituri ale perioadei comuniste în alt link.
https://www.analizeeconomice.ro/2014/10/cinci-mituri-false-despre-economia-de.html
Mituri economice contemporane în alt link.
https://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-5-mituri-stat-minimal-stat-maximal-sau-stat-mediu.html
Miturile sunt o combinație între necunoaștere, aparențe, iluzii și manipulare. Unele mituri (cele istorice) sunt considerate a fi necesare și utile în construcția sentimentului național. Dar miturile economice nu au o valoare practică, ele sunt un obstacol în calea progresului și dezvoltării.
Sigur, încă foarte mulți oameni cred că Pământul este plat, că Soarele se învârte în jurul Pământului, că păsările nu sunt reale (ele sunt drone, sic!), că virusurile se împrăștie cu avionul, etc. În consecință, fiind mulți cei dispuși să creadă lucruri extrem de ireale, pe cale de consecință, miturile economice nu mai par atât de surprinzătoare.
Average Rating