PROTECȚIA SOCIALĂ, ÎNTRE MITURI ȘI ADEVĂRURI

Există un curent de opinie larg răspândit care spune că avem prea multe ajutoare sociale, că oamenii sunt leneși și nu vor să muncească. Oare chiar așa este? Asistența socială din România este ineficientă. Unul dintre principale motive este puținătatea resurselor alocate, pentru că veniturile bugetare ale României (în % PIB) sunt cu 50% mai mici decât media UE.

https://monitorsocial.ro/indicator/sistemul-de-asistenta-sociala-din-romania-este-cel-maiineficient-din-ue/

Venitul minim garantat, o modalitate de ajutor social, a scăzut dramatic după anul 2001 (raportat la salariul minim). Și decuplarea a continuat în anii următori.

https://monitorsocial.ro/indicator/evolutia-raportului-dintre-venitul-minim-garantat-si-salariulminim/

 Se spune că mulți dintre șomeri nu au loc de muncă pentru că refuză să muncească. Situația este puțin diferită. Locurile de muncă disponibile sunt în alte zone ale țării decât cele în care avem șomaj mare.

https://monitorsocial.ro/indicator/mitul-asistatilor-sociali-care-nu-doresc-sa-munceasca-eliminat-destatisticile-oficiale/

Iar îndemnizația de șomaj a rămas practic la valori de acum mai bine de 10 ani.

https://monitorsocial.ro/indicator/indemnizatia-de-somaj-in-romania-cata-protectie-oferasomerilor/

Județul Buzău este pe locul 2 la numărul de beneficiari de venit minim garantat (după Teleorman).

https://monitorsocial.ro/indicator/beneficiari-de-venit-minim-garantat-vs-locuri-de-munca/

Județul Buzău este pe locul 2 și la numărul de șomeri (după Dolj).

https://monitorsocial.ro/indicator/somajul-in-pandemie/

Nu avem atât de mulți asistați social cum cred unii, iar impactul financiar este redus. Majoritatea asistaților sociali nu au nicio șansă pe piața muncii (85% dintre ei au mai puțin de 8 clase!).

https://romania.europalibera.org/a/asistatii-sociali-ii-invita-pe-guvernanti-la-abundenta-de-dincolode-calea-ferata/31062741.html

Aceste câteva date din tabloul general al societății românești spun câteva lucruri:

  • 1.Avem puține locuri de muncă, fapt care generează(alături de alte cauze)venituri mici la buget;
  • 2.Veniturile mici la buget nu pot asigura servicii publice adecvate, inclusiv protecție socială;
  • 3.Majoritatea indemnizațiilor sociale au fost decuplate de evoluția economică din ultimii 15-20 de ani ;
  • 4.România se dezvoltă inegal între regiuni geografice, iar acest aspect conduce la creșterea inegalităților sociale;
  • 5.Zonele cu șomaj ridicat, cu mulți beneficiari de venit minim garantat sunt direct legate de o dezvoltare economică redusă, de slabă ofertă pe piața muncii;
  • 6.Sumele alocate asistenței sociale sunt extrem de mici, în scădere în ultimii ani, deși au crescut formele de asistență socială https://cursdeguvernare.ro/andreea-paul-nivelul-saraciei-creste -in-romania-proportional-cu-cresterea-instrumentelor-de-asistenta-sociala.html
  • 7.Asistații sociali au șanse infime pe piața muncii;
  • 8.Județul Buzău este un pol al sărăciei.

Dacă vrem un stat social precum cele din familia europeană, ar trebui să avem o administrație eficientă, o economie care produce plusvaloare, care să genereze mult mai multe locuri de muncă adaptate provocării acestor timpuri. Problema României nu sunt asistații sociali, ci neadecvarea politicilor publice ale guvernanților.

 

 

 

 

SALARIZAREA BUGETARĂ

După ce în articolul precedent am demontat mitul numărului mare de bugetari, în acest articol vom cerceta dacă percepția publică precum că bugetarii sunt bine plătiți și ineficienți este reală sau nu.

În anul 2015, salariile bugetarilor erau un pic peste media UE raportate la venituri bugetare. Prin urmare, creșterea accelerată a salariilor nu era necesară, dar s-a ajuns la o dublare a salariilor (decuplată de creșterea PIB).

https://cursdeguvernare.ro/cheltuielile-cu-salariile-bugetarilor-dublate-in-ultimii-cinci-ani-al-treilea-factor-de-presiune-pe-deficit-programul-de-crestere-a-acestora-pana-in-2022.html

În ultimii 3 ani, prin legea salarizării, salariile bugetarilor au crescut amețitor, în contrasens cu căderea veniturilor bugetare (cu 3% PIB). Prin urmare, prin tăierea masivă a investițiile publice și creșterea deficitului bugetar, a fost posibil acest salt de cheltuieli salariale.

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/semne-de-intrebare-privind-nivelul-cheltuielilor-de-personal-pentru-bugetari-in-trimestrul-iv-2019-18166117

Dar ponderea salariilor bugetare raportat la posibilități (venituri bugetare) este cu 50% mai mare în România decât media UE (în condițiile în care media bugetarilor în UE este cu 75% mai mare). Prin urmare, avem salarii bugetare foarte mari raportat la posibilități (întrucât avem și venituri infime, cu 50% mai mici decât media UE în % PIB).

Și sectorul public creează valoare adăugată în economie. Sectorul public în România aduce 13% din VAB (valoarea adăugată brută). Doar Irlanda este în urma noastră.

Sunt bugetarii noștri cei mai puțin productivi? Ținând cont de numărul redus de bugetari raportat la numărul total de salariați, datele se schimbă, iar România urcă pe locul 9 în UE și peste media UE. Analizând cât din VAB se duce în salariile bugetarilor, rezultă locul 14 (aferent anului 2018).

http://www.analizeeconomice.ro/2018/04/cati-bugetari-avem-cat-produc-si-cu-cat.html

Începând cu anul 2016, salariile bugetarilor au decolat față de cele din mediul privat, iar decalajul se accentuează an de an.

În Ungaria și Polonia nu există diferențe semnificative între salariile din mediul privat și cele din sectorul public. În România, diferența este imensă și a depășit-o pe cea din anul 2008 încă din 2018.

https://www.profit.ro/insider/actualitate/analiza-salariile-la-stat-in-romania-au-ajuns-la-nivelul-celor-din-polonia-si-le-au-depasit-pe-cele-din-ungaria-cele-din-privat-sunt-cu-ani-in-urma-18455453

Și diferența se accentuează (a ajuns la 37% în anul 2019).

https://www.economica.net/consiliul-fiscal-salariul-mediu-brut-din-sectorul-bugetar-mai-mare-cu-aproape-37prc-fa-a-de-cel-din-mediul-privat-in-urma-majorarilor-din-2019_185877.html).

Prin urmare, bugetarii români:

 

 

  1. sunt foarte puțini (raportat la populație sau raportat la numărul total de salariați);
  2. au salarii foarte mari (raportat la venituri bugetare);
  3. sunt un pic mai productivi decât cei europeni (VAB raportat la numărul de bugetari); raportat la productivitate, salariile nu mai par atât de mari;
  4. au salarii mult mai mari decât salariații din mediul privat (fenomen care nu se întâlnește în alte țări).