PROTECȚIA SOCIALĂ, ÎNTRE MITURI ȘI ADEVĂRURI

Există un curent de opinie larg răspândit care spune că avem prea multe ajutoare sociale, că oamenii sunt leneși și nu vor să muncească. Oare chiar așa este? Asistența socială din România este ineficientă. Unul dintre principale motive este puținătatea resurselor alocate, pentru că veniturile bugetare ale României (în % PIB) sunt cu 50% mai mici decât media UE.

https://monitorsocial.ro/indicator/sistemul-de-asistenta-sociala-din-romania-este-cel-maiineficient-din-ue/

Venitul minim garantat, o modalitate de ajutor social, a scăzut dramatic după anul 2001 (raportat la salariul minim). Și decuplarea a continuat în anii următori.

https://monitorsocial.ro/indicator/evolutia-raportului-dintre-venitul-minim-garantat-si-salariulminim/

 Se spune că mulți dintre șomeri nu au loc de muncă pentru că refuză să muncească. Situația este puțin diferită. Locurile de muncă disponibile sunt în alte zone ale țării decât cele în care avem șomaj mare.

https://monitorsocial.ro/indicator/mitul-asistatilor-sociali-care-nu-doresc-sa-munceasca-eliminat-destatisticile-oficiale/

Iar îndemnizația de șomaj a rămas practic la valori de acum mai bine de 10 ani.

https://monitorsocial.ro/indicator/indemnizatia-de-somaj-in-romania-cata-protectie-oferasomerilor/

Județul Buzău este pe locul 2 la numărul de beneficiari de venit minim garantat (după Teleorman).

https://monitorsocial.ro/indicator/beneficiari-de-venit-minim-garantat-vs-locuri-de-munca/

Județul Buzău este pe locul 2 și la numărul de șomeri (după Dolj).

https://monitorsocial.ro/indicator/somajul-in-pandemie/

Nu avem atât de mulți asistați social cum cred unii, iar impactul financiar este redus. Majoritatea asistaților sociali nu au nicio șansă pe piața muncii (85% dintre ei au mai puțin de 8 clase!).

https://romania.europalibera.org/a/asistatii-sociali-ii-invita-pe-guvernanti-la-abundenta-de-dincolode-calea-ferata/31062741.html

Aceste câteva date din tabloul general al societății românești spun câteva lucruri:

  • 1.Avem puține locuri de muncă, fapt care generează(alături de alte cauze)venituri mici la buget;
  • 2.Veniturile mici la buget nu pot asigura servicii publice adecvate, inclusiv protecție socială;
  • 3.Majoritatea indemnizațiilor sociale au fost decuplate de evoluția economică din ultimii 15-20 de ani ;
  • 4.România se dezvoltă inegal între regiuni geografice, iar acest aspect conduce la creșterea inegalităților sociale;
  • 5.Zonele cu șomaj ridicat, cu mulți beneficiari de venit minim garantat sunt direct legate de o dezvoltare economică redusă, de slabă ofertă pe piața muncii;
  • 6.Sumele alocate asistenței sociale sunt extrem de mici, în scădere în ultimii ani, deși au crescut formele de asistență socială https://cursdeguvernare.ro/andreea-paul-nivelul-saraciei-creste -in-romania-proportional-cu-cresterea-instrumentelor-de-asistenta-sociala.html
  • 7.Asistații sociali au șanse infime pe piața muncii;
  • 8.Județul Buzău este un pol al sărăciei.

Dacă vrem un stat social precum cele din familia europeană, ar trebui să avem o administrație eficientă, o economie care produce plusvaloare, care să genereze mult mai multe locuri de muncă adaptate provocării acestor timpuri. Problema României nu sunt asistații sociali, ci neadecvarea politicilor publice ale guvernanților.

 

 

 

 

CRIZA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE

Anul acesta ne-a adus o nouă criză economică. Una mondială, provocată de o pandemie. România era deja de 2-3 ani în criză bugetară (bugetul de stat se închidea în limita de 3% cu mari artificii și jonglerii). Dar cum un necaz nu vine niciodată singur, crizei noastre bugetare i s-au adăugat pandemia, criza economică mondială și seceta.

Criza de la finalul anului 2008 a avut un impact deosebit, astfel că acest cuvânt a fost extrem de mediatizat. Publicul a aflat sau și-a adus aminte de crizele economice din decursul istoriei, dintre care cea din 1929 ocupă un loc central.

Crizele sunt o excepție sau sunt o regulă? Și dacă sunt o regulă, au ele o ciclicitate și pot fi anticipate?

Biblia vorbește despre crize economice și ne spune și cum pot fi ele contracarate. Este vorba de pilda celor 7 vaci/spice de grâu; Faraonul din Egipt avea vise în care vacile sfrijite, urâte și spicele goale înghițeau vacile și spicele grase și frumoase. Iosif a fost singurul care i-a putut tălmăci visul și i-a oferit soluția.

Iosif i-a zis lui Faraon: ,,Ce a visat Faraon însemnează un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă. Cele șapte vaci frumoase înseamnă șapte ani; și cele șapte spice frumoase înseamnă șapte ani: este un singur vis. Cele șapte vaci sfrijite și urâte, care se suiau după cele dintâi, înseamnă șapte ani; și cele șapte spice goale, arse de vântul de răsărit, vor fi șapte ani de foamete.  Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat lui Faraon ce are să facă. Iată, vor fi șapte ani de mare belșug în toată țara Egiptului. După ei vor veni șapte ani de foamete, așa că se va uita tot belșugul acesta în țara Egiptului, și foametea va topi țara. Foametea aceasta care va urma va fi așa de mare că nu se va mai cunoaște belșugul în țara. Cât privește faptul că Faraon a visat visul de două ori, înseamnă că lucrul este hotărât din partea lui Dumnezeu, și că Dumnezeu se va grăbi să-l aducă la îndeplinire.

Acum, Faraon să aleagă un om priceput și înțelept, și să-l pună în fruntea țării Egiptului. Faraon să pună prefecți în țară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor șapte ani de belșug. Să se strângă toate bucatele din acești ani buni care au să vină; să se facă, la îndemâna lui Faraon, grămezi de grâu, provizii în cetăți, și să le păzească. Bucatele acestea vor fi provizia țării, pentru cei șapte ani de foamete care vor veni în țara Egiptului, pentru ca țara să nu fie prăpădită de foamete.”

Cuvintele acestea i-au plăcut lui Faraon. Prin urmare ,,impozitele” au crescut pe vreme de ,,creștere economică”. Țara a acumulat șapte ani în vremea “vacilor grase” și, astfel, a putut traversa vremea celor șapte ani ai “vacilor slabe”.

https://www.zf.ro/opinii/ati-pus-ceva-deoparte-ati-umplut-hambarele-se-reintorc-cei-sapte-ani-ai-vacilor-slabe-18635189

Prin urmare, studiind ciclul naturii, economia depinzând de agricultură o lungă perioadă din istoria omenirii, s-a înțeles faptul că în vremurile de avânt economic, de prosperitate trebuie să ai impozite mari, să faci economii pentru viitor, cu alte cuvinte să iei măsuri anti-ciclice. Și, deși omenirea a traversat secole de atunci, mulți conducători ignoră această pildă.

În ultimii ani, chiar 7 ani consecutivi de creștere economică, guvernanții noștri au scăzut impozitele, au mărit cheltuielile și nu au acumulat nimic pentru viitor. Prin urmare, au dus o politică pro-ciclică ce a accentuat criza economică în care suntem.

Crizele economice au fost teren de cercetare științifică. Astfel, un economist rus, Nikolai Kondratiev, a formulat teoria ciclurilor economice încă din anul 1925.

Într-un fel este similară ciclului anotimpurilor. Partea declinului este denumită și iarnă. Legenda spune că Stalin l-a chemat pe economist să calculeze exact când va cădea capitalismul. Kondratiev s-a pus pe treabă și a ieșit o teorie celebră peste timp. Economia capitalistă evoluează ciclic, precum în graficul de mai sus. Economistul a avut curajul să afirme: ,,capitalismul nu va muri deoarece are puterea să învețe din greșelile trecutului”, drept care și-a semnat sentința, a fost trimis în Gulag și se pare că execuția sa a urmat în 1938, la marea epurare stalinistă.

Pilda vacilor precum și fabula cu greierele și furnica ne arată cum trebuie să fie un comportament economic responsabil.

Ciclul e descompus în patru perioade importante sau valuri:

  • prosperitate
  • recesiune
  • depresiune
  • înviorare (revenire)

 

 

https://gandeste.org/politica/sfarsit-de-toamna/17403/

Ca o completare a teoriei lui Kondratiev, avem paradigma Schumpeter-Freeman-Perez care ne spune că omenirea evoluează în salturi tehnologice determinate de o anumita invenție sau dezvoltare tehnologică. Până acum, salturile au fost determinate de:

  • revoluția industrială (declanșată în 1771)
  • etapa aburului și a căilor ferate (declanșată în 1829)
  • etapa oțelului, electricității și a industriei grele (declanșată în 1875)
  • etapa petrolului, automobilului și a producției de masă (declanșată în 1908)
  • etapa informației și telecomunicațiilor (declanșată în 1971)

https://www.milionarulmioritic.com/2009/09/25/despre-cicluri-economice-moneda-fiduciara-si-aur-partea-i-a/

Există numeroase teorii ale ciclurilor economice, fiecare cu o ciclicitate diferită, unele cu motor diferit:

  • ciclurile de 3-5 ani ale stocurilor ( Joseph Kitchin)
  • ciclurile de 7-11 ani ale investițiilor în mijloace fixe (Clement Juglar)
  • ciclurile de 15-25 de ani in investițiile în infrastructură (Simon Kuznets)
  • valurile Kondratiev, care durează 45-60 de ani (Nikolai Kondratiev)

 

În concluzie, creșterea economică nu este o linie dreaptă ascendentă, ci urmează ciclul anotimpurilor; este în sarcina fiecărui guvern în parte să prevină căderile, să facă economii pentru ,,iarna” ce vine de fiecare dată.

România a avut comportament de ,,greiere”, astfel că economia a evoluat în ,,dinți de fierăstrău”, cu suișuri rapide urmate de căderi bruște și

ROMÂNIA, DE LA EXTAZ LA AGONIE

România este afectată de epidemie nu doar din punct de vedere sanitar, ci și din punct de vedere economic. Acest fapt se datorează în mare parte închiderii  economiei și redeschiderii ei progresive, lăsând urme adânci precum: reducerea producției, șomaj temporar sau permanent, scurtcircuitarea lanțurilor de aprovizionare și scăderea comenzilor. Revenirea nu va fi rapidă din mai multe motive, printre care dependența de anumite piețe de desfacere, capitalizarea redusă a firmelor, posibilitățile reduse de intervenție economică din partea statului și turbulențele de pe piața mondială.

Trebuie spus că actuala criză economică a prins România pe nepregătite, cu mari dezechilibre bugetare. În fapt, România era deja în criză bugetară de la sfârșitul anului 2018, deoarece programul de guvernare, generos la măriri de pensii și salarii, nu se putea închide fără artificii bugetare tot mai importante. OUG 114/2018 însăși a fost o consecință a eșuării programului de guvernare și un semnal de intrare în criza bugetară.

Una dintre principalele probleme economice ale României este discrepanța majoră dintre venituri și cheltuieli. România are venituri bugetare la nivel de paradis fiscal, însă pretențiile rămân la nivel de stat social. Pe scurt, România are venituri de circa 30% PIB, media europeană fiind de 45% PIB. În consecință, nu poți avea alocări bugetare decente pentru sănătate, educație, protecție socială sau infrastructură.

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Government_finance_statistics/ro#Venituri_.C8.99i_cheltuieli_publice

Anul 2019 a fost încheiat cu un deficit bugetar de 4,4% PIB, depășindu-se astfel pragul de 3% PIB asumat. Pentru anul 2020, bugetul asumat în Parlament prevedea o creștere economică de 4,1% PIB și deficit bugetar de 3,6% PIB (fără dublarea alocațiilor și, posibil, fără creșterea cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie).

Pandemia a aruncat aceste cifre în aer, iar blocajul economic a generat o estimare a guvernului de minus 2,9% PIB creștere și de 6,7% PIB deficit bugetar. Estimările organismelor financiare (interne sau internaționale) sunt mult mai pesimiste, anticipând o cădere economică de 6% PIB și un deficit bugetar de 8-9% PIB.

Precum în fabula cu greierele și furnica, și-n lumea economică avem țări prudente din punct de vedere economic și țări risipitoare. România este singura țară europeană care nu a  avut excedent economic în ultimii 30 de ani, iar deficitele noastre bugetare au fost făcute cu preponderență (sau exclusiv) pentru măsuri sociale precum majorări de pensii și salarii. În absența performanței la guvernare, politicienii pur și simplu au cumpărat voturi pe spatele generațiilor următoare (căci asta înseamnă să te împrumuți fără a lăsa în urmă infrastructură).

Când ești prudent economic (adică furnică precum Bulgaria care a avut un excedent bugetar de 2% PIB în anul 2019) ești mai protejat de crize economice care avariază brutal greieri precum România. Prin urmare, când comparăm amploarea pachetelor de relansare economică ale fiecărui stat, trebuie să ținem cont de punctul de pornire.

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Government_finance_statistics/ro#Deficitul.2Fexcedentul_bugetului_general

Guvernul minoritar este obligat să aplice majorarea pensiilor cu 40% și dublarea alocațiilor. Aceste măsuri au un impact bugetar de 10 miliarde lei (4 luni pensii), respectiv 3 miliarde (alocații), rezultând un total de 1,3% PIB adăugați deficitului bugetar. Problema este și mai mare în 2021, când aceste măsuri vor trebui aplicate pe un an întreg (inclusiv recalcularea pensiilor). Prin urmare, cu toată creșterea economică estimată pentru anul 2021 (urmare a unei așteptate reveniri economice), deficitul bugetar va fi sigur cu 2 cifre. Agențiile de rating financiar au avertizat că aplicarea acestor măsuri cu puternic impact bugetar va conduce la coborârea ratingului de țară la nivel junk, moment în care dobânzile la credite vor exploda, iar România va deveni nefrecventabilă economic și totodată nefinanțabilă. Un lucru este cert; anul viitor vor urma corecții severe.

Guvernul actual trebuie să împace interesul electoral pe termen scurt (rundele de alegeri locale și parlamentare) cu situația economico-bugetară.

După precedenta criză economică, România a traversat o perioadă de boom economic. ,,Omul gospodar își face iarna car și vara sanie” spune un proverb românesc. Guvernanții noștri au procedat invers. În vremurile bune economic au redus cheltuielile cu infrastructura, iar acum, în actuala criză, încearcă să le readucă (un plus de 30% la investiții pe primele 6 luni din anul curent).

Începând cu anul 2017, încasările bugetare au scăzut cu 3% PIB, același procent marcând și creșterea fondului de salarii bugetare. Întrucât aceste 6 procente trebuiau recuperate parțial de undeva, investițiile în infrastructură (școli, spitale, autostrăzi) s-au prăbușit (de la 4,95% în anul de criză 2010, la 2,45% PIB în anul 2019). Prin urmare, salariile bugetarilor au crescut contra-curentului încasărilor bugetare și pe seama tăierii investițiilor (și nu a clamatei creșteri economice).

https://cursdeguvernare.ro/cum-au-crescut-alocarile-pentru-salariile-bugetarilor-din-2015-incoace-observatii.html

Când ești ”greiere”, între extaz și agonie este doar un pas, unul inevitabil, chiar și fără o epidemie mondială.