CRIZA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE

Anul acesta ne-a adus o nouă criză economică. Una mondială, provocată de o pandemie. România era deja de 2-3 ani în criză bugetară (bugetul de stat se închidea în limita de 3% cu mari artificii și jonglerii). Dar cum un necaz nu vine niciodată singur, crizei noastre bugetare i s-au adăugat pandemia, criza economică mondială și seceta.

Criza de la finalul anului 2008 a avut un impact deosebit, astfel că acest cuvânt a fost extrem de mediatizat. Publicul a aflat sau și-a adus aminte de crizele economice din decursul istoriei, dintre care cea din 1929 ocupă un loc central.

Crizele sunt o excepție sau sunt o regulă? Și dacă sunt o regulă, au ele o ciclicitate și pot fi anticipate?

Biblia vorbește despre crize economice și ne spune și cum pot fi ele contracarate. Este vorba de pilda celor 7 vaci/spice de grâu; Faraonul din Egipt avea vise în care vacile sfrijite, urâte și spicele goale înghițeau vacile și spicele grase și frumoase. Iosif a fost singurul care i-a putut tălmăci visul și i-a oferit soluția.

Iosif i-a zis lui Faraon: ,,Ce a visat Faraon însemnează un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă. Cele șapte vaci frumoase înseamnă șapte ani; și cele șapte spice frumoase înseamnă șapte ani: este un singur vis. Cele șapte vaci sfrijite și urâte, care se suiau după cele dintâi, înseamnă șapte ani; și cele șapte spice goale, arse de vântul de răsărit, vor fi șapte ani de foamete.  Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat lui Faraon ce are să facă. Iată, vor fi șapte ani de mare belșug în toată țara Egiptului. După ei vor veni șapte ani de foamete, așa că se va uita tot belșugul acesta în țara Egiptului, și foametea va topi țara. Foametea aceasta care va urma va fi așa de mare că nu se va mai cunoaște belșugul în țara. Cât privește faptul că Faraon a visat visul de două ori, înseamnă că lucrul este hotărât din partea lui Dumnezeu, și că Dumnezeu se va grăbi să-l aducă la îndeplinire.

Acum, Faraon să aleagă un om priceput și înțelept, și să-l pună în fruntea țării Egiptului. Faraon să pună prefecți în țară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor șapte ani de belșug. Să se strângă toate bucatele din acești ani buni care au să vină; să se facă, la îndemâna lui Faraon, grămezi de grâu, provizii în cetăți, și să le păzească. Bucatele acestea vor fi provizia țării, pentru cei șapte ani de foamete care vor veni în țara Egiptului, pentru ca țara să nu fie prăpădită de foamete.”

Cuvintele acestea i-au plăcut lui Faraon. Prin urmare ,,impozitele” au crescut pe vreme de ,,creștere economică”. Țara a acumulat șapte ani în vremea “vacilor grase” și, astfel, a putut traversa vremea celor șapte ani ai “vacilor slabe”.

https://www.zf.ro/opinii/ati-pus-ceva-deoparte-ati-umplut-hambarele-se-reintorc-cei-sapte-ani-ai-vacilor-slabe-18635189

Prin urmare, studiind ciclul naturii, economia depinzând de agricultură o lungă perioadă din istoria omenirii, s-a înțeles faptul că în vremurile de avânt economic, de prosperitate trebuie să ai impozite mari, să faci economii pentru viitor, cu alte cuvinte să iei măsuri anti-ciclice. Și, deși omenirea a traversat secole de atunci, mulți conducători ignoră această pildă.

În ultimii ani, chiar 7 ani consecutivi de creștere economică, guvernanții noștri au scăzut impozitele, au mărit cheltuielile și nu au acumulat nimic pentru viitor. Prin urmare, au dus o politică pro-ciclică ce a accentuat criza economică în care suntem.

Crizele economice au fost teren de cercetare științifică. Astfel, un economist rus, Nikolai Kondratiev, a formulat teoria ciclurilor economice încă din anul 1925.

Într-un fel este similară ciclului anotimpurilor. Partea declinului este denumită și iarnă. Legenda spune că Stalin l-a chemat pe economist să calculeze exact când va cădea capitalismul. Kondratiev s-a pus pe treabă și a ieșit o teorie celebră peste timp. Economia capitalistă evoluează ciclic, precum în graficul de mai sus. Economistul a avut curajul să afirme: ,,capitalismul nu va muri deoarece are puterea să învețe din greșelile trecutului”, drept care și-a semnat sentința, a fost trimis în Gulag și se pare că execuția sa a urmat în 1938, la marea epurare stalinistă.

Pilda vacilor precum și fabula cu greierele și furnica ne arată cum trebuie să fie un comportament economic responsabil.

Ciclul e descompus în patru perioade importante sau valuri:

  • prosperitate
  • recesiune
  • depresiune
  • înviorare (revenire)

 

 

https://gandeste.org/politica/sfarsit-de-toamna/17403/

Ca o completare a teoriei lui Kondratiev, avem paradigma Schumpeter-Freeman-Perez care ne spune că omenirea evoluează în salturi tehnologice determinate de o anumita invenție sau dezvoltare tehnologică. Până acum, salturile au fost determinate de:

  • revoluția industrială (declanșată în 1771)
  • etapa aburului și a căilor ferate (declanșată în 1829)
  • etapa oțelului, electricității și a industriei grele (declanșată în 1875)
  • etapa petrolului, automobilului și a producției de masă (declanșată în 1908)
  • etapa informației și telecomunicațiilor (declanșată în 1971)

https://www.milionarulmioritic.com/2009/09/25/despre-cicluri-economice-moneda-fiduciara-si-aur-partea-i-a/

Există numeroase teorii ale ciclurilor economice, fiecare cu o ciclicitate diferită, unele cu motor diferit:

  • ciclurile de 3-5 ani ale stocurilor ( Joseph Kitchin)
  • ciclurile de 7-11 ani ale investițiilor în mijloace fixe (Clement Juglar)
  • ciclurile de 15-25 de ani in investițiile în infrastructură (Simon Kuznets)
  • valurile Kondratiev, care durează 45-60 de ani (Nikolai Kondratiev)

 

În concluzie, creșterea economică nu este o linie dreaptă ascendentă, ci urmează ciclul anotimpurilor; este în sarcina fiecărui guvern în parte să prevină căderile, să facă economii pentru ,,iarna” ce vine de fiecare dată.

România a avut comportament de ,,greiere”, astfel că economia a evoluat în ,,dinți de fierăstrău”, cu suișuri rapide urmate de căderi bruște și