CONTORIZAREA INTELIGENTĂ

Începând cu anul 2012, în mass-media românească și-a făcut apariția o asociere între doi termeni: contor și inteligență. Mai exact, este vorba despre contorul inteligent.

Dar ce este acest contor inteligent și cu ce diferă el de unul clasic?

Pentru a răspunde la această întrebare este necesar să facem referire la un scurt istoric privind măsurarea inteligentă: de unde provine și de ce a fost adoptată și în România.

Uniunea Europeană a adoptat în anul 2012 un pachet de măsuri în domeniul energiei prin care și-a propus implementarea unor sisteme inteligente de măsurare (S.I.M) în cele 27 de state membre, în baza unor studii punctuale prin Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, studii structurate în două secțiuni: energie electrică și gaze naturale.

Pentru măsurarea energiei electrice s-au distins 3 situații:

  1. Pentru 16 state membre se recomandă până la sfârșitul anului 2020 implementarea S.I.M pentru toate tipurile de consumatori: Austria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, România, Spania, Suedia și Marea Britanie.
  2. Pentru 7 state membre se recomandă implementarea S.I.M numai la anumite categorii de consumatori până la sfârșitul anului 2020. Este vorba despre Germania, Belgia, Cehia, Lituania, Letonia, Portugalia și Slovacia.
  3. Pentru celelalte 4 state – Bulgaria, Cipru, Ungaria și Slovenia – la care nu a fost finalizat studiul până la data adoptării pachetului de măsuri de către UE, nu s-a stabilit un termen de implementare a S.I.M.

Deasemenea, în cazul măsurării consumului de gaze naturale s-au departajat 3 categorii:

  1. În 5 state membre se va implementa măsurarea inteligentă până la sfârșitul anului 2020: Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda și Marea Britanie.
  2. În 2 state membre – Franța și Austria – se va implementa măsurarea inteligentă, însă fără a fi stabilit un termen limită.
  3. În toate celelalte 20 de state membre nu se va implementa măsurarea inteligentă pentru consumul de gaze naturale.

Transpunerea pachetului de măsuri din domeniul energiei a fost efectuată prin alinierea legislației statelor participante la Directiva europeană nr. 27/2012 privind normele comune aplicabile pe piețele interne de energie electrică.

În acest sens, Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu toate completările ulterioare, a stabilit obligativitatea implementării sistemelor de măsurare inteligentă pentru toți operatorii titulari de licențe de distribuție.

Deși termenul inițial pentru alinierea la directiva europeană era sfârșitul anului 2020 (corespunzător atingerii procentului de 80% din numărul total de contoare) în urma demarării inițiale de programe pilot la fiecare din operatorii de distribuție (conform unui calendar stabilit de către autoritatea națională de reglementare – A.N.R.E) s-a constatat că termenul asumat nu a fost corelat cu capacitatea societăților de distribuție  de a-și adapta infrastructura existentă la condițiile tehnice pe care implementarea unor asemenea sisteme le presupune.

În aceste condiții, calendarul de implementare a suferit modificări, termenul de implementare a fost amânat succesiv pentru anul 2024, respectiv 2028, în vederea respectării procentului de 80% din numărul total de contoare montate. Având în vedere că la începutul anului 2020 numărul total de contoare integrate în S.I.M nu depășea 27% din numărul total de contoare, se preconizează și alte amânări ale termenelor.

În privința contoarelor integrabile în sistemele de măsurare inteligentă, Uniunea Europeană a emis recomandarea nr. 148/2012 privind cerințele minime comune aplicabile. Este specificată obligativitatea furnizării directe către consumator prin S.I.M a datelor de consum relevante, cu o frecvență suficientă în vederea promovării eficienței energetice. Deasemenea, S.I.M trebuie să permită stocarea datelor, comunicarea bidirecțională – contoare-operator – de distribuție cu posibilitatea optimizării schemelor de funcționare și reglaj ale rețelelor electrice. Contoarele integrabile trebuie să permită totodată sisteme de tarifare avansată care să încurajeze consumul responsabil, inclusiv prin reducerea cererii de energie în perioade cu vârf de consum și să detecteze și să semnalizeze tentativele de fraudă (furt de energie, distrugeri ale echipamentelor distribuitorului, etc.).  Deasemenea, o importanță deosebită este acordată securizării datelor cu caracter personal, precum și controlului de la distanță în cazul unor situații deosebite de risc, de tipul incendiilor, cutremurelor sau inundațiilor.

Contoarele integrabile în S.I.M pot fi în consecință asimilate cu termenul utilizat pe scară largă, denumite generic: contoare inteligente.

 Pentru a reveni la întrebarea de început (ce este contorul inteligent și cu ce diferă de unul clasic?) va trebui să clarificăm dacă un contor inteligent face în mod obligatoriu parte dintr-un S.I.M și dacă un contor clasic poate fi montat în cadrul unui S.I.M.

În primul rând, un contor inteligent este un contor static, fără componente în mișcare (cum ar fi un disc metalic angrenat într-un mecanism cu roți dințate), este prevăzut cu memorie internă, ceas și calendar, este programabil tarifar, cu posibilitatea memorării unui număr minimal de parametri de calitate a energiei.

Producătorii și-au adaptat modelele de contoare statice în funcție de cererea operatorilor de distribuție și de modificările legislative, astfel că la ora actuală există o gamă diversificată, însă cea mai mare parte a acestora nu respectă toate condițiile enumerate mai devreme pentru a fi considerate contoare inteligente.

În lipsa unei campanii de informare, deși legislația actuală prevede această obligativitate pentru operatorul de distribuție, consumatorul nu este familiarizat cu posibilitățile tehnice respectiv comerciale pe care le are la dispoziție în funcție de contorul electric pe care îl are montat la locul de consum.

Acest aspect constituie principala cauză care generează un puternic curent de neîncredere la nivelul consumatorilor, curent amplificat de o creștere continuă a valorii facturilor la electricitate, fără a fi luată în considerarea și creșterea taxelor reglementate, deloc neglijabile (accize, certificate verzi, co-generare, etc) respectiv a performanțelor noilor echipamente în măsurarea cât mai precisă a consumului.

Contorul clasic este prevăzut cu un sistem electromecanic ce presupune un înregistrarea cu piese în mișcare prin care energia consumată este înregistrată cu ajutorul unui sistem mecanic. Acest tip nu întrunește niciuna dintre condițiile pe care un contor inteligent trebuie să le îndeplinească: nu are memorie internă, nu are ceas și calendar (deci nu suportă un plan multi-tarifar), nu poate fi programat pentru a înregistra vârfurile de consum și nici evoluția parametrilor de calitate a energiei consumate. Deci, pe cale de consecință, niciun contor clasic nu poate fi integrat într-un sistem inteligent de măsură. Actualele planuri tarifare aprobate de autoritatea națională de reglementare practic limitează montarea acestuia la abonații casnici, avându-se în vedere înlocuirea treptată a acestui tip de contor, indiferent de categoria din care consumatorul face parte.

În încheiere trebuie menționat că deși recomandarea Uniunii Europene nr. 148/2012 stabilea cerințele minimale comune aplicabile sistemelor inteligente de măsurare, punerea în practică a acestora de către producătorii de echipamente a fost incompletă.

Micii consumatori nu au acces în mod direct la informațiile monitorizate/stocare aferente propriilor locuri de consum, ci indirect, prin furnizorul de energie.

Până în prezent, nu a fost dezvoltată o rețea de distribuție  care să suporte în timp real și automatizat reconfigurări ale schemelor de funcționare pe baza datelor furnizate de către un sistem inteligent de măsurare.

Micii consumatori nu sunt co-interesați de optimizarea eficienței energetice deoarece nu au acces în timp real la datele de consum, iar tarifele aprobate de către A.N.R.E nu sunt structurate pe dinamica de consum astfel încât să poată permite o bonificație pentru evitarea consumului în perioadele de vârf a cererii.

Nu trebuie însă pierdut din vedere că legislația europeană suportă modificări din ce în ce mai accentuate pe fondul necesității respectării acordurilor de mediu (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea resurselor regenerabile de energie, reducerea riscurilor de accident nuclear, etc.). Primii pași sunt deja făcuți: încurajarea prosumatorilor de a-și susține parțial consumul propriu prin utilizarea unor surse nepoluante de energie, promovarea unor receptoare electrocasnice cu un consum din ce în ce mai scăzut de energie, subvenționarea energiei electrice consumate de mașinile electrice sau hibride și lista poate continua…

Implementarea sistemelor inteligente de măsurare constituie indirect o măsură benefică pentru un mediu mai curat și deși începutul este deocamdată destul de timid, în mod cert viitorul le va transforma în ajutoare de nădejde în îmbunătățirea calității vieții.