Când masa tace, păsările cântă
(…) din intimitatea casei lor, nu se aude nimic. Ai crede că nu stă nimeni acolo,
Măsuța de lemn uitată
El coboară liniștit. Verile nu i-au fost niciodată pe plac și nu se agită. Ar prefera un colț pustiu de munte, unde să-și
Magnolia de pe vârful nasului meu
Trece vara și odată cu ea se îndepărtează și norii cei mai limpezi. Gândul mi-a rămas la cireșele de mai și la răcoarea
O femeie mică și fragilă
Cu neliniște, orânduială și credință, o femeie ,, mică și fragilă creează o sculptură atât de mare”. Prin asumarea datoriei de a conduce
Ziua în care am furat primăvara
Prima cireașă de mai s-a rostogolit până la vârful sandalelor mele. S-a hotărât să se desprindă fără zgomot, într-una dintre diminețile în care
Fragment
(…….) Îmi așez pe o farfurie câteva fructe pline de zeamă, pline de gust, pline de toate memoriile mele parfumate. Nu știu cum
Singura pată de verde
Aștept primăvara în fiecare dimineață începută mult prea devreme, cu privirea uitată pe străzile goale și cafeaua răcindu-se într-o cană prea mică. Din
Ritmic, de 3 ori
Teatrul a rămas pustiu, fără actori, fără lumina cea mică. Fără spectatori și fără priviri. Se rostogolește spre scenă ambalajul colorat al unei
Încă un an
Mi-am pus o rochie roșie, simplă, nelipsitele perle și am picurat peste încheieturi niște parfum. Nu aleg pantofi astăzi și nici sandale. Îmi
Oferă-mi speranță
Nu știu ce să-mi doresc anul acesta. Am primit din toate câte puțin și parcă instinctul de a lăsa o scrisoare lângă o