0
0
Taxele vamale anunțate de președintele celei mai mari puteri economice mondiale anunță un război economic mondial.
De ce s-a ajuns aici am mai explicat. Pe scurt, SUA după decenii de globalizare a ajuns să piardă locuri de muncă în plan intern. Cauze: multe companii americane sau delocalizat în țări cu costuri mai mici ale forței de muncă, multe sectoare de activitate au devenit necompetitive față de țările emergente.
Trump este supărat pe lumea întreagă, dar de fapt principala lui supărare vine de la China, superputerea economică mondială care îi amenință supremația. China are forță de muncă ieftină și calificată, China este inovatoare și deține supremația tehnologică în majoritatea domeniilor, China are resurse minerale (”pământuri rare” și nu numai), China își subvenționează producția și încurajează exporturile. Și nu doar atât, cu surplusul comercial, China cumpără active americane.
Revenind la taxele anunțate pe un mare panou, ele lăsau inițial impresia că sunt reciprocități de taxe față de cele aplicate Americii, dar de fapt prima coloană era deficitul comercial pe care fiecare țară îl produce Americii. Formula de calcul era ca taxa vamală să fie jumătate din valoarea procentuală a deficitului comercial cu țara respectivă.
De menționat că Rusia nu apare pe listă (sic, nu facem afaceri cu ei!), iar cu Irlanda s-a făcut excepție (culmea este că grosul deficitului comercial pe bunuri al SUA față de UE este cauzat de firmele farmaceutice americane care acționează în Irlanda!).
Revenind la UE, o altă anomalie este că administrația americană a citit doar datele deficitului comercial pe bunuri, dar America are excedent comercial pe servicii față de europeni, prin urmare, finalmente, balanța comercială între SUA și UE este mult mai echilibrată. Uniunii Europene i s-a pus o taxă vamală de 20%, numai că sunt țări membre care au deficit sau excedent mic în relația cu SUA, dar sunt afectate de tratamentul la comun aplicat UE.
Economiștii contestă modul de calcul al acestor taxe vamale. Dacă s-ar fi ținut cont de elasticitatea prețurilor de import, nici un tarif nu ar trebuit să fie mai mare de 14%, iar președintele american a anunțat și taxe de aproape 50%!
https://economedia.ro/economistii-contesta-formula-tarifara-a-lui-trump.html
America a promovat locuri de muncă super calificate, dar prin globalizare a pierdut locuri de muncă în industria manufacturieră; evoluția locurilor de muncă a fost: 19,4 milioane în anul 1979 la 11,5 milioane în anul 2010 și 13 milioane în anul 2024.
În precedentul mandat, Trump a mai purtat aceiași politică a taxelor vamale, la niveluri mai mici, dar cu efecte reduse sau negative. De exemplu, cu taxele pe mașini de spălat a creat 1800 locuri de muncă. În industria manufacturieră, locurile de muncă au scăzut cu 1,4% în primul mandat Trump. Câștiguri modeste de 0,3% au fost obținute din protejarea producătorilor locali, din cei mai puțin legați de import de materii prime. Per total, războiul mai mic al taxelor din primul mandat Trump a dus la pierderea a 300.000 locuri de muncă.
Precedentul președinte a încercat să creeze locuri de muncă în America prin oferirea de subvenții. Inflation Reduction Act din 2022, un pachet legislativ care încuraja prin subvenţii şi alte facilităţi investiţiile în înverzirea economiei americane a reușit să creeze 460.000 locuri de muncă și să atragă investiții private de 600 miliarde dolari. Cu alte cuvinte, ”zăhărelul” (subvențiile) a produs efecte pozitive, iar ”biciul” (taxele vamale) efecte negative.
Taxele vamale vor duce la inflație în SUA, pentru că orice costuri ajung în cele din urmă în prețuri. Americanii de rând vor plăti nota de plată pentru politica protecționistă economic. Europa va avea o problemă de supraproducție pentru care trebuie să găsească alte piețe de desfacere, prin urmare poate apărea deflația (scăderea prețurilor).
Iarna nucleară economică poate duce la izolarea Americii deoarece dispare încrederea în ea, ori încrederea în economie este esențială.
Trump invocă eronat faptul că taxele vamale au construit America. Tariff Act of 1890 promovat de William McKinley a dus la efecte contrare și la conflicte sociale (McKinley sfârșind asasinat în anul 1891).
Smoot-Hawley Tariff Act din 1930 promulgată de președintele Herbert Hoover a prelungit Marea Criză Economică. Astăzi, sunt mulți analiști care consideră această criză ca fiind una din cauzele celui de al doilea război mondial (pe lângă modul de încheiere al primului război mondial, cu clauze excesive aplicate învinșilor și nemulțumirea chiar și a unor țări învingătoare precum Japonia și Italia).
Bursele cad una după alta; sigur, unii pot susține că erau supraevaluate. Numai că, căderea burselor (poate) duce la criză economică, mai ales în țări cu expunere mare pe bursă (cetățeni, fonduri de investiții, fonduri private de pensii, etc.).
Europa își calculează pașii de răspuns. Paul Krugman, economistul laureat al premiului Nobel, spune că UE poate recurge la traseul prin Irlanda de Nord pentru a plăti taxe vamale mai mici (10% în Marea Britanie față de 20% Uniunea Europeană).
Europa poate răspunde Americii cu o supra-reglementare și taxare a serviciilor americane, ba chiar cu dezvoltarea unor tehnologii proprii (platforme de plăți, de exemplu). Europa va deveni extrem de interesată să înlocuiască tehnologii americane cu unele provenind din țări mai cooperante, prin urmare, UE va cumpăra mai puțin din SUA.
97% din hainele și îmbrăcămintea americanilor provine din import. Taxele vamale vor scumpi aceste produse, unele chiar cu 50% sau mai mult. Desigur, cei mai afectați vor fi cei cu venituri mici, tocmai baza electorală a actualului președinte american.
Mogulii financiari care l-au sprijinit pe Trump pierd miliarde de dolari pe bursă, afacerile înregistrează scăderi de vânzări. Vicepreședintele J.D. Vance a scris o carte acum câțiva ani în care era împotriva protecționismului economic, dar acum și-a schimbat atitudinea la 180 grade. Nimic nou sub soare, se practică și la noi.
Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia,spune că sistemul actual era predictibil, pe când șocul taxelor lui Trump și războiul mondial economic aferent aruncă totul în aer. Dar, există și la noi oameni care sunt lăudători ai unor asemenea practici, chit că și România este afectată: “Să aplauzi de la București demantelarea acestui cadru multilateral fără de care nouă și firmelor noastre o să ne fie mult mai rău înseamnă, cu tot respectul, să nu înțelegi mare lucru despre economia noastră, dar să zbieri de pe toate gardurile că vrei să o protejezi. Cu așa protecție nici nu mai avem nevoie de dușmani”, spune Radu Burnete.
Pentru noi, această criză globală vine cum nu se poate mai prost, cu bugetul ciuruit, cu deficite comerciale și bugetare extrem de mari (de pandemie sau război). Probabilitatea de recesiune economică a României a ajuns la 50%.
Cristian Hostiuc, director editorial ZF, avertizează că detonarea modelului globalizării duce la un gol care devine impredictibil, pentru care nu există un model alternativ. Din deficitele comerciale pe care le are Statele Unite (din 1.200 de miliarde de dolari, 620 de miliarde sunt cu cinci ţări din Asia – China, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Vietnam), țări care își subevaluează moneda, țări care sunt mari producătoare și exportatoare de produse competitive calitativ și ca preț.
https://www.zf.ro/opinii/traiam-prea-bine-si-nu-stiam-daca-modelul-globalizariieste-acum-22765793
Iulian Anghel de la Ziarul Financiar scrie despre imperii și hegemoni. Întotdeauna hegemonul și-a asumat costurile de a fi lider, ceea ce a făcut America ultimilor 80 de ani. Acum, America lui Trump vrea să fie hegemon fără să plătească. Sar putea ca efectul acțiunilor sale să fie contrare, iar SUA să-și piardă recunoașterea ca hegemon mondial, ca lider al lumii libere.
https://www.zf.ro/eveniment/iulian-anghel-zf-angajatii-companiile-ficaproximativ-191-000-22769884
”Creierul” din spatele taxelor vamale este controversat și contestat chiar de aliații președintelui.
Cei „7 Magnifici” din tehnologie Cei „7 Magnifici” (Apple, Amazon, Microsoft, Tesla, Google, Meta și Nvidia) au pierdut deja peste 1 trilion de dolari din valoarea bursieră în mai puțin de o săptămână de la intrarea în vigoare a tarifelor. Asocierea lor politică îi costă la bursă, dar și pe piață deoarece produsele lor sunt boicotate de tot mai mulți consumatori.
Între timp, conflictul economic cu China a escaladat, serii succesive de taxe a dus la 125% (după etapele intermediare de 20%, de 54%, de 104%). Dar, pentru că nu poți lupta cu toți deodată, președintele Trump suspendă măsurile timp de 90 de zile pentru restul țărilor din lume.
https://hotnews.ro/trump-suspenda-pentru-90-de-zile-noile-cu-exceptia-celorimpotriva-chinei-1944565
Economia mondială este în competiție. Competiția duce la reducerea prețurilor, la inovații tehnologice, la produse și servicii mai bune. Comerțul liber și -a demonstrat și răs-demonstrat virtuțile. De fiecare dată politicile protecționiste au dat greș, au condus la efecte contrare, la generarea/producerea unor crize, iar uneori la războaie. Cooperarea în comerț funcționează mereu mai bine decât umflarea mușchilor. Competiția comercială are reguli; războiul economic, nu. Competiția economică are aproape numai câștigători, pe când războiul economic numai perdanți. Competiția economică este rațională, pe când războiul economic este irațional. ”Ziua eliberării” clamată de administrația americană sună diferit pe mapamond. Mai aproape ar fi termenul de ”ziua demolării”.
Average Rating