1
0
Sunt unii oameni care se bucură atunci când se confirmă predicțiile lor. Mă simt trist să văd că se confirmă ceea ce am scris aici în ultimii ani. România a intrat într-o profundă (și probabil lungă) criză bugetară. O criză bugetară gratuită, provocată de ”foamea de puncte electorale” a unor politicieni aflați la guvernare. O criză bugetară unică în acest moment în Europa, fapt care dovedește că ea nu are legătură cu factori externi (nu avem o criză economică planetară, nu este cauzată de vreun conflict, etc.). O criză bugetară care, prin tratarea ei prin austeritate, poate contamina economia care deja dă semne de încetinire/stagnare. Taxele anunțate prin ”ordonanța trenuleț” vor afecta economia și riscă să conducă la recesiune economică. Firmele vor suferi, iar mare parte din taxe vor ajunge în prețuri, va crește inflația, oamenii vor suferi, vă scădea consumul, statul va colecta mai puțini bani și va recurge la alte taxe și uite așa cercul vicios va continua destulă vreme.
”Modificările fiscale vor avea impact sistemic în economie. De 2 ani de zile explic copiilor mei, familiei, clienților și celor care mă urmăresc pe rețelele sociale că am un deja vu din 2008”, spune economistul Radu Georgescu. Și este doar începutul!
https://adevarul.ro/economie/economist-pregatiti-va-financiar-si-mental2411706.html
Dar ce cuprinde ”ordonanța trenuleț”, printre altele:
●Înghețarea salariilor, pensiilor, burselor și alocațiilor;
●Stoparea angajărilor;
●Amânarea pensiilor speciale pentru primari;
●Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%;
●Scăderea pragului de impozitare a microîntreprinderilor de la 500.000 euro la 250.000 euro în anul 2025 și la 100.000 euro în anul 2026 (deși în programul de guvernare emis cu șapte zile înainte acest prag era păstrat!!!);
●Eliminarea facilităților fiscale din sectoare IT, construcții, agricultură, industrie alimentară;
●Introducerea taxei de 1,5% pe construcțiile speciale (”taxa pe stâlp” a lui Ponta din anul 2014, retrasă ulterior în anul 2017);
●Orele suplimentare nu se mai plătesc ci se recuperează;
●Reducerea la 800 lei a valorii voucherelor de vacanță.
”Am zis: uite ce bani o să luăm, după aia ne-am dat seama că nici nu am luat niște bani și am și stricat niște lucruri care merg bine și am luat-o înapoi. Nu poți să nu înveți din greșeli (…) Ei nu pot avea scuza că nu au știut. Ei știu foarte clar că toate taxele pe care le pun, de mâine se vor duce în creditele către populație sau companii, în factura la telefon, la energie”, arăta fostul premier Victor Ponta, în 2019. Mai mult, companiile respective au dat statul în judecată, au câștigat și și-au recuperat sumele (le-au compensat cu alte taxe de plată). Cu alte cuvinte, tot ce statul a câștigat pe termen scurt, a returnat apoi! Taxa pe stâlp a avut efecte negative asupra economiei; în energie a introdus costuri care au ajuns în facturi și au stopat ritmul investițiilor atât de necesare. Același lucru se poate întâmpla acum cu proiectele Neptun Deep, reactoarele 3 și 4 Cernavodă, etc.
https://defapt.ro/noua-taxa-stalp-creste-facturile/
Taxa pe stâlp încalcă și Legea offshore.
V-am spus că programul de guvernare VA FI cel din planul fiscal trimis la Bruxelles, iar NU cel din programele electorale. V-am spus că în planul fiscal scrie că s-a închis robinetul cu lapte și miere și va urma austeritate. V-am spus și deja prezentul mă confirmă. În planul fiscal scria de un deficit bugetar de 7,9% PIB. Astăzi, cifrele sunt depășite, iar deficitul bugetar va fi de 8,4% PIB în termeni ESA și de 8,9% PIB pe cash. Implicit, asta înseamnă că va fi nevoie de o cură de austeritate mai severă în anul 2025 decât era inițial convenită.
Impozitul pe dividende s-a dublat practic în ultimii ani (în 2023 de la 5% la 8%, iar acum de la 8% la 10%).
Sigur, ca întotdeauna când urmează austeritate, sunt unii mai ”egali între egali”.
Încă se fac angajări la stat, se dau prime uriașe la firmele de stat sau se măresc salariile pe ultima sută de metri a anului.
Se spune că între popor și stat există un contract social. Desigur, nu este ceva scris, este o idee, dar care încearcă să explice de ce există statul, de ce oamenii consimt să existe statul, să plătească taxe, să aibă drepturi și obligații.
Statul este condus de reprezentanți aleși ai poporului într-o democrație reprezentativă. În alegeri, fiecare partid vine cu un program electoral, ca parte a unei oferte de contract social. Programul de guvernare poate fi chiar acel contract social, alături de Constituție și de toate celelalte legi anterioare.
În programul de guvernare votat de parlament acum 7 zile scrie că pragul de impozitare al microîntreprinderilor rămâne 500.000 euro. În ”ordonanța trenuleț” acest prag scade la 250.000 euro.
Cum să îți încalci programul de guvernare, propriul angajament în doar 7 zile??? Ce catastrofe s-au întâmplat în 6 zile astfel încât calculele economice să fie date peste cap??? Și se mai miră unii de ce oamenii nu au încredere în politicieni, se mai miră că se lasă seduși de șarlatani?!?
Analistul financiar Radu Soviani vorbește despre ”statul în incapacitate de plată ascunsă”: ”Deoarece neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar genera un necesar de finanțare suplimentar în anul 2025, rezultând un nivel nesustenabil al deficitului bugetului general consolidat de peste 7% din PIB… Ați auzit asta când s-a votat programul de guvernare? Nu, nu ați auzit-o. Deci incapacitate de plată ascunsă”. Consecința: ”programul de guvernare care nu enunța majorarea semnificativă a taxării și tăierea cheltuielilor, nu face decât să paveze drumul spre nivelul următor: majorarea bezmetică a impozitelor cu consecința decapitalizării și a brumei de economie națională care a mai rămas. Urmează predictibil apoi, predarea administrării economiei, dinspre cei care au creat găurile, adică decidenții actuali, spre viitorii decidenți: creditorii internaționali”.
Semnul bune anul n-are, din păcate. Și uite așa nu reușim să învățăm din erorile trecutului recent. Guvernul vechi a produs un dezastru bugetar de proporții, iar guvernul nou (cel vechi în mare parte) încearcă să dreagă lucrurile, dar tratamentul prin austeritate și taxe va lovi în economia care nu era încă în criză.
Atâta vreme cât promisiunile pot fi încălcate fără urmări juridice sau cu minime urmări politice, politicienii le vor încălca fără nici o teamă, căci de remușcare nu poate fi vorba în nici un caz. Și astăzi sunt legi care trebuie aplicate, dar guvernul nu le aplică pentru că POATE face asta (am dat multe exemple în acest sens, inclusiv cu articole de legi neaplicate VREODATĂ!).
Pentru criza bugetară avem un anticorp, Legea responsabilității financiarbugetare, dar aceasta a fost prorogată pentru ca așa A VRUT guvernul. Consecința, datoria publică tot crește. În programul de guvernare din iunie 2023, se spunea ”stopăm guvernarea pe datorie. Reducem datoria publică de la 49% PIB la 47% PIB. Vom avea deficit bugetar de 4,4% PIB în anul 2023 și de 2,95% PIB în anul 2024”.
Realitatea a fost alta: deficit bugetar de 6,6% PIB în anul 2023, de 8,4% PIB în anul 2024, datoria publică peste 54% PIB!!
Să fim noi sănătoși este cel mai important lucru pentru fiecare dintre noi.
Cumva vom depăși aceste vremuri potrivnice, sper eu, cu încă o învățătură care ne va face mai înțelepți pe viitor, care ne va face să alegem mai bine, care ne va face să ne creăm anticorpi instituționali și sociali care să prevină răul în economie și societate. Altminteri, demonii discordiei sociale se vor amplifica și vor constitui un coctail extrem de periculos care poate avea urmări teribil de nefericite pentru români.
Average Rating