0
0
Nu există, mai ales în momente electorale, instituție mai darnică decât guvernul român. Guvernanții sunt darnici când au un interes electoral acut. Anul acesta a fost bătut orice record de dărnicie. Suntem martorii unei devieri majore de la traiectoria bugetară, cum nu s-a mai întâmplat după anul 1989. Sigur, sunt două alte excepții (anul 2009 și anul 2020) dar acelea au fost situații speciale, de criză, una economică mondială, alta sanitară și economică mondială. De la un deficit bugetar de 5% PIB înscris în Legea bugetului de stat 2024, guvernanții se îndreaptă vertiginos spre 8% PIB!!! Nimic nu s-a întâmplat în acest an care să justifice devierea grosolană de la obiectivul bugetar. Am demontat anterior toate scuzele cu investițiile publice, cu cheltuielile de apărare, etc.
Statul român este tot mai dator, iar datoria publică a trecut în viteză de 50% PIB, mai mult, în anii următori (ziși de ajustare bugetară) se preconizează accelerarea acumulării de datorii astfel că nivelul datoriei publice va trece de 60% PIB!! Poate 50% sau 60% PIB vă par doar cifre statistice. În realitate, aceste datorii sunt urmarea unor credite cu dobânzi mari și se tot acumulează și atârnă tot mai greu în bugetul de stat. Astfel, de la 2% PIB vom ajunge în șapte ani la 3,5% PIB plătite în contul dobânzilor. Cu alte cuvinte, vor fi bani mai puțini mâine pentru că azi ne-am depășit cu mult plapuma, că azi am trăit cu mult peste posibilități. Mâine vom plăti dobânzi în loc să facem școli și spitale.
Toate datoriile se adună, astfel că fiecărui român, că este copil, muncitor sau pensionar, îi revine 45000 lei în contul datoriei publice. Sigur, știm bine că statul nu va plăti aceste datorii, că va face multe altele, numai că dobânzile vor ”mânca” din prosperitatea zilei de mâine.
Dar statul are sumedenie de alte datorii pe care nu vrea sau a uitat să le plătească. Mai întâi de toate trebuie explicat cum apar aceste datorii. Apar pentru că politicienii dau legi fără a le găsi surse de finanțare, pentru că dau legi fără a avea bani. Pe scurt, dau legi pentru a fi votați, după care uită să execute partea lor de contract. Și unii dintre ei gândesc că nu are rost să onorezi o promisiune consfințită de lege, câtă vreme deja alegerile au trecut, eventual altcineva a cules/sau nu roadele electorale ale promisiunii populiste.
Sunt unele legi date fără o aprofundare economică sau chiar juridică.
Devoalam anii trecuți povestea cu criza energetică. Criză în care statul s-a făcut că face protecție socială pe spatele și intermediul furnizorilor de energie, dar în fapt statul a câștigat zeci de miliarde de lei de la firmele din energie și de la consumatori. Practic, criza energetică a fost scuza și instrumentul perfect princare statul să extragă bani de la firme și cetățeni, iar furnizorii să fie scoși țapi ispășitori.
CCR (Curtea Constituțională) a decis că supraimpozitarea producătorilor de energie electrică este neconstituțională. Ar fi vorba de 13,6 miliarde lei încasați în anii 2022 și 2023, bani care nu se știe dacă statul trebuie să îi restituie, că de avut știm sigur că nu îi are și nici nu ar vrea să îi dea înapoi.
Urmează contestația traderilor de energie electrică și de gaze naturale care a ajuns pe masa CCR și Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Legea pensiilor despre care s-a spus că nu va scădea nici o pensie, totuși aduce oamenii în stradă; sunt câteva categorii sociale defavorizate de forma finală a legii pensiilor, iar guvernanții sunt surzi la proteste.
https://defapt.ro/minerii-protesteaza-nemultumiti-de-legea-pensiilor/
Nemulțumiri cu legea pensiilor au fost și din partea militarilor. Rezolvarea nemulțumirilor însă are un impact de circa 6,9 miliarde lei pentru anul 2025. Mai mult, revizuirea afectează jaloane bifate din PNRR, prin urmare poate duce la pierderea unor sume de bani.
Și în justiție avem grefierii în conflict cu statul, desigur, tot pe bani și pe aplicarea greșită a unor legi. Și nu sunt doar, mai avem mulți judecători care câștigă litigii financiare cu statul.
https://romania.europalibera.org/a/amanari-instante-salariigrefieri/32793244.html
În legea educației din 2011, fiecare nou născut trebuia să primească echivalentul în lei a 500 de euro de la statul român. În perioada 2013-2023, legea nu a fost aplicată. Anul trecut s-a schimbat legea educației, iar această prevedere a dispărut.
Tot legea educației din 2011, prevedea un buget de 6% PIB pentru educație, dar sumele alocate nu au atins vreodată nici măcar 4% PIB! Din păcate, nimeni nu a acționat statul în instanță pentru datorii legale!
Dar, o bombă bugetară și mai mare este cea cu salariații PETROM. Astfel, la privatizarea PETROM în anul 2003, salariații au primit dreptul să cumpere 8% din acțiunile PETROM. Acest drept a fost încălcat. Aceștia s-au organizat și în anul 2015 au acționat statul în judecată. În anul 2019, justiția le-a recunoscut dreptatea și a obligat statul să aplice legea, instituind amenzi de 1000 lei/zi pentru fost angajat pentru căruia nu i se face dreptate. Numai că toate guvernele din anul 2019 încoace nu au aplicat hotărârea definitivă a justiției. Astfel, s-au adunat penalități de 9 miliarde de euro, sumă care crește zi de zi!!!
Nu mai enumăr aici sumedenia de proiecte începute de stat și neterminate, unele cu zeci de ani întârziere.
Ca și cum toate acestea nu ar fi îndeajuns, să mai adăugăm efectul Trump asupra economiilor europene. Dacă Trump își va aplica programul electoral, asta va dăuna major țărilor europene. Prin taxe vamale veniturile europenilor vor scădea (germanii estimează o pierdere uriașă de 1% PIB!), iar prin politica trumpistă față de NATO, cheltuielile țărilor europene vor crește (major în cazul România care a cheltuit infim de puțin pentru apărare). Un oficial german (tocmai țara originară a strămoșilor lui Trump) avertizează asupra unui impact financiar negativ de 1% PIB.
Apar informații care descriu variante de lucru de execuție a datelor asumate de guvern prin planul fiscal pe șapte ani. Și, așa cum se anticipa, asta înseamnă majorări agresive de taxe și impozite, deci nici vorba ca ajustarea bugetară să fie obținută altfel (prin reduceri de cheltuieli, prin îmbunătățirea colectării, prin creștere economică, etc.). Candidații guvernamentali defilează cu lapte și miere, în subteran specialiștii propun austeritate și taxe.
Dator vândut, cu buzunarele ciuruite, statul român prin guvernanții săi promite în continuare. Promisiunile (consfințite de legi) depășesc posibilitățile, dar asta nu reduce deloc apetența guvernanților de a promite orice și oricui, că doar voturile nu se obțin pe vorbe frumoase. Cu o listă uriașă de clienți, statul român este selectiv pentru că nu are bani pentru toți. Așa că unii își primesc drepturile, alții se luptă în instanță pentru ele. Pe lângă credite, statul face tot felul de artificii de a extrage bani de la cetățeni și firme, crește (pardon, actualizează) taxele, se ajută prin inflație. Contează la final impresia artistică întro lume în care, pe termen scurt și mediu, imaginea bate realitatea. Economia României este în stagnare și ar fi fost în recesiune fără fondurile europene. Ajustările ce urmează din planul pe 7 ani vor implica creșteri de taxe, care vor agrava situația economică. Și uite așa, o criză bugetară creată deliberat de guvernanți va conduce la o criză economică care va fi acompaniată de una socială (datorită discrepanței dintre vorbe și fapte, dintre promisiuni cu lapte și miere față de realități austere).
Average Rating