0
0
Guvernanții se laudă că au adus stabilitate și bunăstare românilor. Că, pentru asta, cele două mari partide „mainstream” au făcut marea coaliție (de stânga-dreapta). Apropo, știați că alianța de guvernare PSD-PNL se numește Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate? Cred că nici membrii de vârf ai acestor partide nu cunosc titulatura aceasta plină de emfază.
România a avut aceeași guvernanți în ultimii trei ani (cu o rotativă a premierilor), pe când bulgarii schimbă acum al șaptelea guvern. Se poate afirma că România are stabilitate politică, pe când Bulgaria traversează o instabilitate politică prelungită. Care să fie legătura cu economia? Probabil, mulți intuiți că stabilitatea ajută economia, nu? Să vedem ce spun cifrele:
Paradoxal, instabila Bulgaria a reușit să aibă inflație și deficit bugetar de
trei ori mai mic decât stabila Românie. În plus, sumele pierdute de fisc din TVA sunt de cinci ori mai mari la noi decât la bulgari!! Cu alte cuvinte, așa zisa stabilitate, justificată ulterior de un război regional (dar care a apărut după 4 luni), nu a generat o guvernare mai bună, ba chiar dimpotrivă.
https://panorama.ro/alegeri-bulgaria-economie-euro-ucraina-ue/
Revenind la războiul zonal, declarativ ni se spune că este nevoie de cheltuieli mai mari pentru apărare. Comparația de mai jos dintre România și Polonia ne arată cine înțelege să treacă de la vorbe la fapte și cine nu.
Dacă comparăm cele două țări din punct de vedere a deficitului minus cheltuieli de apărare, vedem că în anul 2023, România a avut deficit de 5% PIB, pe când Polonia ar fi avut excedent de 1,2% PIB! Cu alte cuvinte, nici nu cheltuim suficient pentru apărare, nici nu ne justificăm deficitul bugetar uriaș cu cheltuielile de apărare. Precum nu le justificăm nici cu investițiile publice așa cum am arătat într-un 2025 2,5%? 4,7%articol anterior.
Planul fiscal trimis de guvern la Bruxelles și afișat pentru transparență decizională suscită în continuare atenția analiștilor. Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar vorbind despre acest ”FMI fiscal” de 119 pagini spune: ”Indiferent cine ar veni la Palatul Victoria, ca rezultat al alegerilor parlamentare din decembrie (dacă nu știți, pe 1 decembrie sunt alegeri parlamentare), indiferent cine ar veni la Palatul Cotroceni ca președinte pentru următorii cinci ani, indiferent ce promit acum pentru a fi votați, după preluarea mandatelor se vor trezi în această realitate a cifrelor, unde guvernul nu va mai putea cheltui bani fără număr, fără număr, așa cum face acum Guvernul Ciolacu sau premierul Ciolacu, că PNL s-a dat deoparte, orice proiecție bugetară, orice lege orice plan de guvernare trebuie să se raporteze la cifrele din PBSTM.
Dar întrebarea este cine și cum se va mai finanța actualul sistem fiscal, cine va mai finanța deficitele bugetare, cine va mai cumpăra datoria României, cine ne va mai da sutele de miliarde de euro de la Uniunea Europeană.
În politică poți să promiți orice, programele electorale ale candidaților pentru Palatul Cotroceni sau ale partidelor pentru Palatul Victoria sunt pline de promisiuni, mai ales că hârtia suportă orice, dar după trecerea alegerilor totul se va raporta la banii care sunt în buget, la banii necesari pentru finanțarea datoriei publice, la banii necesari pentru echilibrarea cât de cât a dezechilibrelor macro – deficit bugetar, deficit de cont curent, la banii pe care bugetul îi are pentru a finanța marile programe de reindustrializare, de agricultură, de IMM-uri etc.
Și nu prea sunt bani”.
https://www.zf.ro/opinii/ati-auzit-pbstm-noul-fmi-fiscal-romania-uitati-promitpartidele-22526993
Care sunt cele mai importante reforme asumate de guvernanți în Planul fiscal:
Deși creșterea taxelor nu este laitmotivul planului fiscal, ba chiar se folosește cuvântul ”revizuire” (inspirat din Caragiale?), totuși, acesta este prima soluție la îndemâna guvernanților. Căci una scrie în Planul fiscal și cu totul altceva în programele electorale ale partidelor din alianța de guvernare.
Plafonarea bonusurilor bugetarilor poate duce la scăderea veniturilor acestora. Scăderea în procente PIB a salariilor și pensiilor apar însă nemascate (minus 1 procent la salarii și minus 2 procente la pensii).
https://www.zf.ro/eveniment/reforme-isi-asuma-guvernul-ciolacu-reducereadeficitului-bugetar-22527860
Practic salariile bugetarilor vor fi înghețate anul viitor. O majorare a lor în 2025 cu 3% (în medie) va fi chiar sub rata de inflație, deci se poate spune că ele vor fi tăiate în termeni reali. Asta nu este austeritate, nu? Legea salarizării bugetare este amânată pentru anul 2029 (cel puțin).
Sigur, guvernanții vor spune acum în campanie electorală că nu cresc taxele, că reducerea deficitului bugetar se va realiza prin clamata îmbunătățire a colectării, prin digitalizare, etc. Numai că, veniturile bugetare cresc în șapte ani cu doar 0,9% PIB!! Cu alte cuvinte, digitalizarea este un eșec anunțat. Iulian Anghel, redactor Ziarul Financiar conchide: ”Planul, așa cum a fost prezentat, nu poate fi pus în practică fără majorarea cotei unice la venituri, fără majorarea TVA și fără înghețarea pensiilor și a salariilor, spune un economist, sub acoperirea anonimatului (este campanie electorală, iar economiștii din instituții nu vor să se lege la cap criticând guvernul)”.
https://www.zf.ro/eveniment/ce-fel-de-reforma-fiscala-a-propus-guvernul-dacaaceasta-mentine-22527945
Apropo de colectarea taxelor de către stat, uneori apar anomalii precum că la afaceri în scădere (cu profit operațional mai mic), totuși profitul net este în creștere. Profitul operațional este profitul înainte de taxe și impozite. În exemplul de mai jos, OMV PETROM a avut un profit operațional în scădere cu 26% (9 luni 2024 față de 9 luni 2023), dar profitul net este în creștere cu 54%! Redactorul Roxana Petrescu explică magia: ”Explicația stă în faptul că anul acesta compania nu a mai plătit contribuția de solidaritate pentru țițeiul rafinat, taxă care anul trecut în primele nouă luni a scos din buzunarele companiei 2,3 miliarde de lei. În rest, rezultatele au fost pe minus”. Sigur, guvernanții se laudă că taxează bogații (multinaționalele fiind identificate public în acest sens) și distribuie săracilor, dar sunt atâtea exemple în care se întâmplă contrariul.
Guvernanții clamează mereu lupta cu evaziunea, dar deseori auzim de exemple care ne arată că punctele critice nu sunt abordate. Și uite așa, evaziunea rămâne an de la an la cote înalte. Exemplul de mai jos este că 42% din importuri ajung în București și Ilfov, numai că birourile vamale din Capitală și din Chitila nu sunt incluse în programe de dotări. Pe de altă parte, dacă bunilor platnici le pregătim creșterea taxelor, celor rău platnici le-am dat amnistie fiscală (eliminarea penalizărilor și scutirea de o bună parte din datorie), prin urmare, cam așa sună echitatea fiscală în România.
După euforia electorală ne așteaptă ”FMI-ul fiscal” creionat de guvernanți. Anul acesta este olimpic la deficit bugetar. Planul fiscal ne spune că abia în anul 2028 vom ajunge la deficitul de 5% cel asumat prin Legea Bugetului de stat 2024. Cu alte cuvinte, 4 (patru) ani pierduți pentru români, patru ani sacrificați pe altarul alegerilor!
Dezmățul bugetar al ultimilor ani pune România la zid, astfel că austeritatea devine o soluție corectivă la problema creată. O soluție dureroasă pentru cetățeni și firme, o soluție care dăunează economiei. Prin urmare, curând România se va afla fără echivoc în zodia austerității, cu înghețări/tăieri de venituri, cu măriri de taxe și impozite, care vor afecta economia care deja este gripată. Tratamentul mahmurelii de după beția petrecerii continue pe datorie vafi, cel mai probabil, unul reactiv, neadecvat, cu măsuri incoerente. Așa ne arată datele planului fiscal. Nu pare că se va schimba modelul economic de dezvoltare al României, nu pare că se va îmbunătăți colectarea taxelor, nici nu pare că se va reforma fiscalitatea pentru o reordonare adecvată a regimului de taxe și impozite. Ca întotdeauna, statul se salvează pe seama cetățenilor ei!
Average Rating