0
0
Rezumatul economiei românești în prag de toamnă în analiza redactorului economic Cristian Hostiuc de la zf.ro.
1. Creștere economică sub așteptări de doar 0,7% pe S1 2024 față de ținta de 3,4% pe tot anul 2024;
2. Ramuri economice în declin: industria scade în corelație cu cea europeană, agricultura este afectată de secetă (în sud culturile sunt pârjolite), serviciile, transporturile, IT-ul și piața construcțiilor rezidențiale scade, doar zona de infrastructură publică merge, biciuită de deadline-ul anului 2026;
3. Deficitul bugetar scăpat de sub control, cu cheltuieli care surclasează veniturile, astfel încât deficitul bugetar va trece de 7% PIB și se va apropria de 8%;
4. Împrumuturile publice pentru finanțarea cheltuielilor sunt tot mai mari și tot mai scumpe;
5. Datoria publică a depășit 52% PIB și nici un semnal de alarmă nu se trage, deși avem o lege a responsabilității fiscal-bugetare în acest sens;
6. Guvernul nu a făcut nici o restructurare bugetară, greul este dus de firmele private care suportă taxe mai mari în anul 2024;
7. Inflația a crescut în iulie, deși, vara, fără să faci nimic, ea scade de la sine;
8. Salariile cresc mult mai repede decât inflația (12,5% față de 5% este un raport mai mare de dublu);
9. Companiile private au decis să își reducă investițiile pentru că lucrurile merg prost și pentru că toți managerii știu că nota de plată (măriri de taxe și impozite) vine după alegeri;
10. Creditele de consum au o creștere explozivă (70%) depășind creșterea creditelor luate de companii (9%);
11. Deficitul comercial tinde să scape de sub control (15 miliarde de euro), importurile fiind alimentate de creșterea consumului (creștere de salarii și de credite de consum);
12. Deficitul de cont curent a mai crescut cu 3 miliarde de euro datorită creșterii deficitului comercial;
13. Datoria externă a ajuns la maxim istoric de 176 miliarde euro, în creștere cu 6,7 miliarde euro față de finalul anului 2023;
14. Prima de risc la care este evaluată România pe piețele financiare externe este foarte mare;
15. Cursul valutar leu/euro este ținut stabil datorită dobânzilor mari la lei pe care le plătește România.
https://www.zf.ro/opinii/avertisment-rezista-romania-toamna-avand-vedereeconomia-redus-22464434
Economia încetinește, dezmățul bugetar continuă, iar scuzele cu războiul din zonă, cu criza energetică, cu inflația mondială sunt puerile. Pur și simplu guvernanții continuă petrecerea, iar reformele sunt amânate sine-die. Ajustarea de după anul electoral este inevitabilă și va fi dureroasă.
Consiliul Fiscal avertizează că deficitul fiscal va trece anul acesta de 7% PIB și se va îndrepta spre 8%. Dar când ascultă politicienii de voci raționale? Cam niciodată, iar în an electoral, asta este exclus.
https://www.zf.ro/zf-24/consiliul-fiscal-in-lipsa-unor-masuri-de-consolidarefiscal-bugetara-22464657
Industria este gripată.
https://cursdeguvernare.ro/industria-isi-continua-scaderea-pe-toate-fronturile09-in-s1.html
De ce inflația crește în loc să scadă? Datorită următoarelor:
● taxelor noi care s-au dus în prețuri;
● încurajarea consumului și creșterea accelerată a creditelor de consum care au dus la creșterea cererii agregate față de ofertă;
● creșterea salariului minim și mediu;
● creșterea remunerărilor din zona de servicii care a dus la scumpirea acestora.
Suntem campioni europeni la inflație! Musai artizanii noștri trebuie premiați și promovați pentru această măreață realizare.
Avem o datorie publică tot mai mare, care atârnă ca un bolovan nu doar pentru generațiile viitoare, ci chiar pentru cele de azi, căci datoriile vin cu dobânzi, iar plata dobânzilor înseamnă renunțări la cheltuieli strict necesare de modernizare care au efect și asupra nivelului de trai. Nivelul de trai nu se reduce la banii din portofel ci și la ce poți face cu ei și pentru asta ai nevoie de servicii publice de calitate, servicii care nu se reduc la oameni și care costă, care presupun infrastructură (școli, spitale, autostrăzi, sistem energetic performant, etc.). Detalii pe larg despre datoria publică, valoarea ei în % PIB, valoarea ei netă, structura ei, riscurile de administrare sunt explicate în articolul de mai jos.
Suntem campioni ai consumului în Europa. Și asta înseamnă probleme când acest consum se face pe credit (datorii către viitor) și deficit comercial (consumăm produsele altora).
Deficitul comercial al României (balanța dintre exporturi și importuri) și-a continuat creșterea și în acest an, însă marea problemă este că sunt câteva sectoare în care acest deficit s-a cronicizat. Sunt sectoare despre care am mai scris în analize SWOT ale economiei românești, dar guvernanților nu li s-au aprins nici un beculeț, nu au făcut nimic spre a corecta lucrurile, asta deși avem resurse spre a face bine.
România își continuă trendul negativ al deficitului comercial. Veți zice, asta este situația tuturor, mai ales a țărilor est-europene. Numai că există exemple care demonstrează că acolo unde există voință și pricepere, chiar se poate inversa trendul. Astfel, Polonia însă a trecut de la deficit de 3 miliarde euro în 2002 la excedent comercial de 32,3 miliarde euro în 2024. Deci la un mic deficit comercial, Polonia a ajuns la un mare excedent comercial, la un campion al exporturilor. Cehia și Ungaria au reușit performanțe similare. Germania, țara care a dominat Uniunea Europeană mulți ani, acum a inversat trendul și a ajuns să aibă deficit comercial intracomunitar!! Franța este performera negativă, iar Olanda (Țările de Jos) este performera pozitivă.
Lipsa măsurilor pentru scăderea deficitului bugetar ne costă tot mai mult. Mai ales că facem deficite bugetare uriașe pentru consum și nu pentru dezvoltare. În 2023, de exemplu, România a plătit numai dobânzi (fără rate) de aproape 31 de miliarde de lei – adică de 2,5 ori mai mult decât a fost bugetul executat al Sănătății sau de 14,5 ori mai mult decât a fost bugetul executat al Cercetării-Inovării și Digitalizării sau cât două autostrăzi București-Pitești!
Prostiile trecutului încă ne costă. Gratuitatea racordării la rețele de gaz din anul 2020 a dus la majorarea succesivă a tarifului de distribuție, astfel încât acesta ajunge să își dubleze în ultimii ani valoarea pentru a compensa ”generozitatea guvernamentală”.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/anunt-vin-facturi-mai-mari-lagaze-21707264
În primul semestru din acest an volumul lucrărilor de construcții la clădirile rezidențiale a scăzut cu 22%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cauzele sunt următoarele:
1. Creșterea prețurilor la materiile de construcție a mers în paralel cu scumpirea forței de muncă;
2. Creșterea dobânzilor la creditele imobiliare;
3. Scăderea a creditării – revenirea va fi mai lentă decât politica monetară.
Construcțiile au adus un plus de 0,8% PIB la creșterea economică din 2023; acum, după primul trimestru 2024, construcțiile aduc un minus de 0,1% PIB.
Seceta a produs pagube importante (1,5-1,8 miliarde euro). Astfel, seceta a afectat 2,5 mil. hectare, 40% din culturile de grâu, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui. Așa se întâmplă când lași agricultura la voia sorții (proniei cerești) și nu faci investiții în sisteme de irigații.
https://www.zf.ro/companii/seceta-a-produs-pagube-de-1-5-1-8-miliarde-deeuro-ministrul-22466064
Analistul economic Radu Crăciun concluzionează: ”Nu se poate continua așa. În momentul de față nici politica fiscală, nici cea monetara nu sunt restrictive, motiv pentru care consumul este mult peste ceea ce economia locală poate produce.”
Și propune: ”Soluțiile nu sunt deloc populare, dar atât BNR cât și guvernul trebuie să ia băutura de pe masă și să strice “petrecerea”, că să îl parafrazez pe unul din președinții Fed, William McChesney. Asta înseamnă accelerarea micșorării deficitului bugetar, încetinirea substanțială a creșterilor salariale din sectorul bugetar, eliberarea excesului de resurse umane din sectorul public pentru a scădea o parte din deficitul sectorului privat, o politică monetara restrictivă care să limiteze mai eficient creșterea creditului de consum. Odată cu diminuarea semnificativă a cererii de consum și a presiunilor inflaționiste, o ajustarea graduală a cursului este necesara către valori care să reprezinte mai corect echilibrul fluxurilor comerciale și de capital. Nu în ultimul rând, alocarea de resurse pentru creșterea potențialul de creștere a economiei. Asta înseamnă forță de munca calificata, infrastructura, capital. Este singura cale de a evita stagnarea sau, mai rău, recesiunea. Apăsând necontenit pedala consumului nu vom face decât să asiguram prosperitatea altora și iluziile noastre.”
Dar, guvernanții se pare că au transmis oficialilor europeni mesajul: ”lăsați-ne să câștigăm alegerile, cu orice costuri!”. Însă costurile sunt ale noastre, iar mahmureală post-electorală ne va da mari dureri de cap și găuri adânci în portofel!! Impactul anului 2025 va fi sever, va curge nu cu lapte și miere ci cu taxe noi și mărite pentru a reduce spre limite suportabile, sustenabile, diferența dintre dorințe și putințe, dintre minciuni electorale și nefardata (și cruda) realitate bugetară.
Average Rating