0 0
Read Time:12 Minute, 25 Second

Partea bună a dansului în doi în procesul de gaslighting este că, în clipa în care persoana manipulată decide că asta nu mai e muzica ce-i place, poate schimba coloana sonoră sau poate renunța la dans. Provocarea este însă aceea de a identifica tipul de muzică ce se cântă. În interiorul parteneriatului, lucrurile nu sunt așa de clare și de simple. Complicațiile vin din faptul că manipulatorul nu are un rol negativ previzibil, ba dimpotrivă. De cele mai multe ori, este vorba de partenerul de viață, de un prieten sau de un membru al familiei care insistă cu cât de mult te iubește, chiar dacă te subminează… iar dacă protestezi, te acuză pe tine de lipsă de iubire și respect pentru el. Te trezești azvârlit într-un cerc vicios cu senzația că ceva nu e în ordine, dar fără să știi ce anume.

Gaslighting este o formă de manipulare psihologică de o perversitate extrem de subtilă. Are o putere de a-ți da mințile peste cap mai mare chiar decât o are abuzul fizic. După un episod de violență fizică, rămân urme, ca dovadă a ceea ce tocmai s-a întâmplat. După un episod de gaslighting, dacă te porți ca și când ceva rău ți s-a întâmplat, abuzatorul livrează plin de vervă și încredere replici de genul: „Ești prea sensibil(ă)!“, „Dacă nici eu nu îți pot spune asta, atunci cine? Eu îți vreau binele, iar tu ești nerecunoscător(oare)!“, „Tot tu ești supărat(ă)?!“, „Învață să îți asumi responsabilitatea pentru ceea ce faci!“, „Exagerezi, ca de fiecare dată!“ … în totală contradicție cu propria percepție asupra evenimentului desfășurat. În cele din urmă, starea de confuzie te obligă să te întrebi dacă nu cumva ai luat-o razna, pentru că lucrurile par să fi avut loc doar în capul tău… poate chiar ai exagerat și e cazul să îți ceri scuze…

Confuzia este una dintre sursele de suferință ale oamenilor. Ambivalența raporturilor cu o persoană iubită – mă iubește/nu mă iubește – este generatoare de confuzie atât asupra relației, cât mai ales asupra valorii de sine. Persistența într-o relație ambivalentă duce, inevitabil, la creșterea nivelului de suferință. Dacă ieșirea dintr-o asemenea relație nu este soluția universal valabilă, analiza efectelor benefice și a șanselor de reconfigurare a relației în cauză reprezintă o atitudine sănătoasă.

Cel mai bine ar fi să apeleze la un psiholog, eventual împreună cu partenerul. Astfel, se pot descoperi care sunt elementele pe baza cărora se poate construi un plan de viitor mult mai bun.

În cazul în care nu poți să apelezi la ajutorul unui psiholog, se ține cont de următoarele:

Care pot fi elementele de sprijin – familie de origine, prieteni, colegi – în cazul unei despărțiri?

Care sunt resursele personale – vârstă, stare de sănătate, posibilități financiare – ce pot ajuta să treci mai ușor peste despărțire?

Cum îți poți reconstrui încrederea în sine (prin sport, meditație, întâlniri și discuții cu familia, prietenii, colegii)?

Din păcate, o soluție magică de excludere totală a suferinței nu există. Însă, prin „investiții” în stima de sine, prin întâlniri și discuții cu persoanele tonice din viața ta, îți poți ușura drumul spre propria fericire.

Nu poți caștiga lupta cu un gaslighter fără ajutor. Ei au dus manipularea la nivel de artă și nu vei observa când delimitările clare se fluidizează pentru a se potrivi capriciilor lui. Cel mai ușor ar fi să pleci. Studiile au demonstrat că victima își revine mai ușor atunci când se depărtează de abuzator. Dar ce faci cînd abuzatorul este un părinte sau propriul copil?

1.Comunicarea

7 Strategii de autoprotecție

Când locuiești cu un partener care folosește tactici coercitive – în special gaslighting – ai pe cineva care controlează modul în care vezi lumea, astfel încât să te îndoiești de tine și să devii defensiv. Următoarele sunt câteva abordări ale gaslighting care pot aduce beneficii.

CONCENTRAREA PE ADEVĂR. În fața minciunii, scrutării gândirii, distorsionării sensului cuvintelor, răstălmăcirea adevărului sau învinuire – toate au scopul de a direcționa greșit – determină ceea ce crezi că este adevărul și rămâi ferm la ceea ce este în tine. Acest lucru te ajută să reduci îndoiala de sine și să te menții cu picioarele pe pământ.

RĂSPUNDE, NU REACȚIONA. Oprește-te și gândește. Acesta este un mod de a rezista încercării de a fi influențat. Când locuiești cu cineva care vrea să te cucerească prin putere, alege să spui „mă voi gândi la asta” înainte de a răspunde, pentru a vă ajuta să vă păstrați autocontrolul (Taylor, 2004).

NU-I SPUNE ABUZATORULUI CĂ MINTE. Dacă doriți să vorbiți, spune-i că aveți o perspectivă diferită și nu sunteți de acord. Sau spuneți că vă amintiți ce s-a întâmplat diferit și că aveți încredere în propria voastră amintire.

ATUNCI CÂND ÎNTÂLNEȘTI O DENATURARE A ADEVĂRULUI CARE URMĂREȘTE SĂ TE ÎNVINOVĂȚEASCĂ , DECLARĂ CĂ ȘTII CĂ NU EȘTI VINOVAT ȘI NU ÎȚI VEI ASUMA RESPONSABILITATEA. Afirmarea acestui lucru cu voce tare vă ajută să rămâneți bazat pe propria perspectivă.

ABORDAȚI DIRECT ABUZATORUL CU FAPTE. Dacă răspunsul este un atac defensiv despre dvs. sau despre ceva complet diferit (pentru a vă scoate din subiect), spuneți că puteți discuta despre îngrijorarea lor mai târziu, dar pentru moment aveți nevoie ca ei să rămână cu subiectul dvs. Apoi, reafirmă-ți grija. Dacă întâmpinați din nou un atac personal sau o încercare de a schimba subiectul, atunci spuneți că, dacă nu sunt dispuși să discute preocuparea dvs., va trebui să încheiați conversația. Dacă se întâmplă din nou, faceți cunoscut că ați terminat de vorbit și apoi separați-vă.

FII SFIDĂTOR. Indicați ceea ce observați despre comportamentul abuzatorului care face comunicarea dificilă și, uneori, imposibilă. Puteți afirma că ați decis să nu ascultați sau să vă angajați în acest tip de schimb. A fi sfidător nu te face dificil. Te face rezistent.

RECUNOAȘTE CĂ NU VA EXISTA NICIODATĂ RESPONSABILITATE

CEDAȚI PENTRU A EVITA UN CONFLICT. Este perfect să alegi această cale, dar cel mai important este să rămâi fidel propriei percepții și să fii clar cu tine însuți că nu ești de acord și că alegi să eviți bătaia de cap.

DEZVOLTĂ O DETAȘARE SĂNĂTOASĂ.Fă diferență între lumea reală și cea a abuzatorului.

Cu cât poți folosi mai mult astfel de răspunsuri în mod constant, vei arăta că nu poți fi influențaț și că te simți sigur. În cele din urmă, menținerea convingerilor și percepției asupra realității este o poziție de forță care îți permite să vezi cum alege partenerul să răspundă. Unii parteneri, în timp, încetează atacul defensiv și încep să acorde atenție. Rămânând legat de poziția de siguranță, îți menții stima de sine, dar permiți și partenerului să evolueze – dacă pot.

Cei care au experimentat gaslightingul, mai ales în copilărie, rămân cu o neîncredere permanentă și caută cu disperare certitudini în lumea total nesigură. Pentru a se putea poziționa sănătos în relații este necesar să învețe tehnici de comunicare care să le pemită să se simtă în siguranță, să construiească un mediu sigur și propice de dezvoltare pentru ele. Trebuie să învețe cum pot stabili anumite limite sănătoase, cum pot cere acele lucruri de care avem nevoie și cum pot refuza anumite cerințe care le par a fi nerezonabile.

Tehnica Dear-Man sau cum îl poți face pe celălalt să te asculte

Tehnica Dear-Man este o unealtă eficientă atunci când vrei să-l convingi pe celălalt să îți respecte cererile și cerințele, menținând, în același timp, bunăstarea relației și integritatea și respectul. Această tehnică este alcătuită din șapte pași.

Mai întâi, sunt importante: să descrii situația care a dus la cerința sau nevoia voastră, să exprimi felul în care situația te face să te simțim, să exprimăm în mod concret ceea ce ne dorim sau nu ne dorim de la celălalt și să identificăm beneficiile asociate cu respectarea cerinței propuse.

1.D (Describe – Descrie)

Începe prin a vorbi pe scurt și în mod specific despre situație. Încearcă, la început, să prezinți situația în mod clar și obiectiv. Poți să începi discuția spunând: „Am observat că…“ sau „Am remarcat că…“

2.E (Express – Exprimă cum te simți)

Este foarte important ca mai apoi să discuți într-un mod vulnerabil și curajos despre felul în care respectiva situație te-a făcut să te simți. Continuă discuția spunându-i celuilalt despre trăirile tale. Încearcă să vorbești despre tine și nu despre celălalt. De exemplu, poți spune „Eu m-am simțit rănită atunci când ai spus că mă pierd în nimicuri pentru că asta mă face să cred că nu ai încredere în mine“, decât să spui „Tu m-ai rănit atunci când…“

3.A (Assert yourself – Exprimă ce-ți dorești)

După ce ai clarificat situația la care faci trimitere și după ce ai vorbit despre felul în care aceasta te-a făcut să te simți (fără a fi defensiv față de celălalt), formulează cât de clar și specific poți cerința pe care dorești să i-o adresezi. Poți spune: „Vreau să îmi acorzi mai multă încredere“, mai degrabă decât „Vreau să nu mă mai jignești.“

4.R (Reinforce – Recompensează-l pe celălalt)

Prin beneficii și recompense mă refer, de exemplu, la adresarea cuvintelor iubitoare. Îi poți spune partenerului că și nevoile sale contează pentru tine și că este iubit. Mai apoi, îi poți evidenția avantajele redistribuirii sarcinilor cotidiene: „Dacă fac singură cumpărăturile te va putea ajuta și pe tine să te relaxezi și să uiți de preocupările pe care ți le aduce munca.”

Comunicarea nevoilor într-un mod pe deplin conștient și flexibil

Cuvintele au o putere mai mare decât ne lăsăm să conștientizăm, iar felul în care le adresăm are un impact puternic asupra celuilalt. Este foarte important ce comunicăm, dar esențial este cum comunicăm.

5.M – (Mindful – Pe deplin conștient)

Pe tot parcursul discuției, este bine să nu fie uitat scopul acesteia. Uneori, avem tendința de a devia de la subiectul inițial și de a aduce în discuție situații anterioare sau viitoare. Încearcă să rămâi concentrat asupra subiectului (unic) de discuție.

6.A – (Appear Confident – Cu încredere)

Este o diferență mare între o persoană care comunică pe un ton defensiv, care este încordată și care are o postură a corpului umilă și o persoană care comunică pe un ton calm, care menține o expresie facială relaxată și care are o postură a corpului dreaptă și demnă. Te încurajez să-ți comunici limitele, nevoile și cerințele cu încredere, având un limbaj non-verbal ce denotă asertivitate și nu supunere. Asertivitatea va naște asertivitate, iar agresivitatea va naște mai multă agresivitate (dacă discuții pe plan de egalitate, și celălalt, cel mai probabil, o va face).

7.N – (Negociate – Negociază cerința)

Flexibilitatea în ceea ce privește cerința pe care i-o comunicăm celuilalt este un ingredient-cheie. Ajungerea la un consens sănătos, agreat de ambii parteneri necesită flexibilitate din partea amândurora. Pentru a-l ajuta pe celălalt să aibă o perspectivă mai profundă asupra cerinței tale, invită-l să se pună în locul tău, să se gândească și să-ți spună ce ar face el în respectiva situație. Astfel, prin empatia cognitivă, se ajunge la un punct de mijloc eficient.

Tehnica Dear-Man ajută la stabilirea unei limite sănătoase în interiorul relației. A impune limite sănătoase înseamnă să arăți iubire și respect, înseamnă să clădești o fundație stabilă în relație.

Fiecare tornadă emoțională, fiecare situație conflictuală pot fi rezolvate prin intermediul conectării semnificative interpersonale, prin validarea propriilor nevoi și ale partenerului, dar și prin comunicarea asertivă.

2.Terapia centrată pe emoții

Terapia centrată pe emoții este o abordare terapeutică ce are ca scop reducerea simptomelor psihologice resimțite și de victimele Gaslighting. Se bazează pe premisa că emoțiile noastre sunt cheia identității noastre. Conform terapiei centrate pe emoții (EFT), emoțiile joacă un rol crucial în alegerea și luarea deciziilor unui individ. Terapia centrată pe emoții integrează abordările gestaltiste, experiențiale și sistemice cu teoria atașamentului. Ca abordare experiențială, terapia centrată pe emoții încurajează experiențe emoționale corective în ședințele de terapie. Ca abordare sistemică, acest model încearcă să întrerupă repetarea ciclurilor negative de interacțiune.

Conform acestui tip de terapie, stilurile de atașament rigide și nesigure fac dificilă deschiderea emoțională și receptivă în căsătorie, de exemplu, ceea ce la rândul său creează suferință conjugală. Când partenerii dezvoltă un sentiment de securitate și o mai bună înțelegere a nevoilor de atașament, aceștia pot comunica mai clar datorită empatiei crescute și a scăderii capacității de apărare.

Conștientizarea emoțională este primul principiu al terapiei centrate pe emoții. Ea se realizează prin auto-observare. Se poate ține un jurnal cu scopul de a ajuta la conștientizarea sentimentelor automate. Conștientizarea emoțională este abilitatea de a recunoaște și a da sens nu doar propriilor noastre emoții, ci și emoțiilor celorlalți.

Lipsa conștientizării emoționale sau neînfruntarea emoțiilor neplăcute ne afectează negativ sănătatea mintală. Ne poate împiedica să folosim informațiile esențiale pe care le oferă emoțiile noastre.

Oamenii tind să agraveze mai multe probleme încercând să-și controleze emoțiile în moduri greșite. Este important să ne vedem emoțiile ca pe o sursă valoroasă de informații care ne pot conduce către o viață sănătoasă și conștientă.

3.Cum poate terapia prin artă să ne ajute?

Bessel van der Kolk, autorul cărții Corpul nu uită niciodată, făcea cunoscut la finalul anilor ʼ90 faptul că amintirile cu conținut traumatic sunt stocate în mod diferit față de celelalte amintiri ale noastre, indiferent de importanța pe care cele din urmă o au. Acest lucru, spune el, poate explica de ce indivizilor le este foarte greu să verbalizeze amintirile traumatice.

 Terapia prin artă este o formă de suport psihologic. Ea permite intrarea în contact cu gândurile și emoțiile noastre autentice, înțelegerea acestora, dar și crearea unei noi perspective asupra experiențelor de viață. Aceasta poate ajuta în procesul vindecării prin atingerea unui sentiment al siguranței, prin amintirea evenimentelor, cât și prin reconectarea cu sinele, cu oamenii și cu viața de zi cu zi.

Tot mai multe cercetări științifice atestă efectele benefice pe care terapia prin artă poate să le aibă în procesul terapeutic destinat înțelegerii experiențelor dificile și mai apoi vindecării celor ce au trecut prin acestea. Indiferent că este vorba despre copii, adolescenți sau adulți.

Terapia prin artă te poate pregăti pentru a te reintegra în societate. Nu este necunoscut faptul că sentimentul izolării poate apărea în urma unor evenimente foarte grele. În cadrul ședințelor de terapie prin artă beneficiarul se va simți sprijinit, ascultat și auzit, iar acest lucru îl pregătește să se reconecteze cu grupurile sale sociale. Cunoaștem faptul că a fi în prezența celor ce ne iubesc în momente dificile este benefic pentru noi.

Gaslighting nu face diferență între sexe. Bărbații și femeile pot juca deopotrivă rolul abuzatorului. Observațiile empirice ale clinicienilor constată și în această situație o predispoziție mai mare a femeilor de a apela la ajutor de specialitate, însă asta nu le conferă automat rolul predominant de victime. Sigur este doar faptul că efectul unui proces de gaslighting este absolut devastator asupra oricărui suflet omenesc. Scopul principal este identificarea lui deoarece, odată diagnosticat, poate fi și tratat.

Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleepy
Sleepy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %
MIHAIELA GRIMBOVSCHI AVRAMESCU
Previous post Testamentul Reginei Maria – 18 iulie
Next post Magnolia de pe vârful nasului meu

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *