0
0
(…..)
Obișnuiește să se trezească devreme, cu mult înainte să răsară soarele. Este prima care își pregătește cafeaua dimineața și o bea pe stomacul gol, gândindu-se cu ușoară nemulțumire la orele pe care le-ar mai fi dormit.
De multă vreme nu s-a mai gândit la motive și nici nu și-a mai simțit grădina sub tălpi.
Nu și-a dorit niciodată o casă prea mare. A vrut o casă rezonabilă, cu multă grădină, cu pomi înfloriți și cu o măsuță destul de încăpătoare pentru un teanc de foi și o cană de cafea, dar și pentru două pahare de vin și o vază cu flori. Măsuța asta și-a pus-o sub un cireș bătrân. Sunt zile în care o deranjează frunzele căzute și zile în care se bucură de micile daruri, mai ales vara, când masa se umple de cireșe coapte, căzute peste noapte din pom.
De cele mai multe ori o găsești desculță, mai ales în diminețile ploaioase. Își plimbă tălpile prin iarba udă și tremură la măsuța ei până își termină cafeaua și gândurile.
Când și-a imaginat prima dată căsuța aceea, știa că va dura până o va clădi. Își amintește uneori de toate drămuirile și de toate zilele pe care le-a fugit înainte de 6, de nenumăratele întâmplări.
Are pragul înconjurat de magnolii și o casă plină de cărți. În ultimul timp, n-a mai avut răgaz. De câțiva ani se tot gândește să-și cumpere creioane colorate și o carte mai groasă cu desene printre care să-și liniștească nemulțumirile și anxietățile. Nimeni nu știe când se supără și când se înfurie. Doar ea se simte pe sine și de fiecare dată îl caută pe el s-o liniștească. El, însă, nu mai știe ce sunt creioanele acelea colorate. Le-a uitat odată cu ultima zi de școală primară și le-a înlocuit cu stoicism și cu alte îndeletniciri mai confortabile bărbaților.
(……)
Average Rating