0
0
Zilele acestea au loc manifestații ale fermierilor nemulțumiți de situația lor (cost taxe, RCA, motorină, de nivelul subvențiilor, de concurența externă, etc.). Nu doar la noi, proteste sunt în multe alte țări europene.
Desigur, în ultima perioadă, se caută tot mai mult vinovați în altă parte, mai precis în Uniunea Europeană.
De la sine înțeles că Uniunea Europeană nu este perfectă, că anumite politici publice sunt exagerate (de exemplu: frumoasa, dezirabila dar foarte costisitoarea politică ecologistă).
Criticii UE uită că România trăiește ”pe caiet”, că este subvenționată masiv de Uniunea Europeană. În ultimii 17 ani, România a ieșit pe plus cu 61,6 miliarde euro (fonduri atrase minus contribuția României la bugetul UE). 44% din fondurile absorbite au fost pentru agricultură și dezvoltarea satelor (pentru fermieri, pentru industria agroalimentară, pentru antreprenori non-agricoli în mediul rural, pentru proiecte de infrastructură rurală derulate de autorități publice locale). Aproximativ 40 miliarde euro pentru agricultură au venit de la Uniunea Europeană, practic de la celelalte țări mai dezvoltate din UE.
Iar fermierii sunt instigați să îi înjure pe filantropi!
https://www.agroinfo.ro/politic/politica-nationala/cati-bani-primeste-agricultura-in-2024
România are 15 milioane de hectare de teren agricol din care 10 milioane de hectare sunt teren arabil.
https://rural.rfi.ro/documentar-agricultura-romaneasca
Probleme ale agriculturii românești:
● Fragmentarea exploatațiilor agricole (Aproape 75% dintre fermele din România au sub 2 hectare iar ponderea fermelor sub 10 hectare este de 98% din total ca număr și 39% din total suprafață agricolă utilizată).
●Nivelul de pregătire al fermierilor Instruirea în general practică, fără un statut profesional clar definit
●Nivelul redus al capitalizării în agricultură datorită fragmentării exploatațiilor
Consecințe: dotare tehnologică rudimentară, lipsa de acces la infrastructură specifică, la irigații.
Evaziunea fiscală ridicată din sectorul agricol.
România este pe locul 4 al producției de cereale în cadrul UE; pentru fermierii mici și medii (sub 300 ha), cu culturi mai puțin productive și cu preț mic abia supraviețuiesc (nu mai vorbim de ani de secetă).
Cum arată România în context european, pe diferite culturi agricole:
Cum a evoluat sectorul agricol în România:
Se observă o creștere a cifrei de afaceri și profiturilor concomitent cu scăderea numărului de firme și angajați. Dacă dinamica firmelor/angajaților este clară de scădere (oricum avem un număr excepțional de mare în context european), cifra de afaceri este meteo-sensibilă, iar profiturile pot alterna cu pierderile.
Deși ne pretindem ”grânarul Europei” (ceea ce nu am fost niciodată!), totuși depindem de importuri de alimente!!
Dacă mai știți din istorie de orașele porturi înființate de greci la Marea Neagră, trebuie spus că ele priveau grânele din zona actuală a Ucrainei, nu pe de teritoriul Daciei.
Da, România are mult teren arabil, de foarte bună calitate, a produs și va produce mereu mai mult decât are nevoie, dar asta nu-l face grânarul Europei. Dacă am fi grânarul Europei, atunci ”ora exacta” a grânelor s-ar da la București, numai că se dă undeva între Kiev și Moscova. Iar acum contextul este și mai nefericit: Ucraina nu ține la preț, are nevoie de bani, pe când Rusia face dumping, vinde la preț foarte jos pentru a afecta fermierii din toată Europa și pentru a stârni nemulțumire și haos printre cetățenii europeni.
70% din alimentele de bază provin din import! Asta pentru că deși avem materia primă, nu o prelucrăm, iar de multe ori importăm produse finite făcute de alții din materia noastră (exportăm grâu și importăm aluat congelat folosit la produsele de patiserie sau în fabricile de pâine, exportăm carne și importăm produse de carmangerie, exportăm lapte și importăm produse lactate).
Din banii alocați de guvern pentru agricultură, 40% sunt pentru programe de dezvoltare rurală, dublu față de media UE, unde se preferă plățile directe către fermieri și mici producători agricoli. Să nu uităm că acolo unde sunt bani publici, apar și surse de corupție, deci și cazuri de folosire frauduloasă sau ineficientă a banilor.
https://www.dw.com/ro/agricultura-românească-exportăm-grâu-și-importăm-aluat-congelat/a-61680158
Suntem pe locul 5 la suprafața agricolă și pe locul 1 la număr de ferme (expresie a fărâmițării exploatațiilor). La nivelul anului 2020, aproape una din trei ferme este în România (31,8%)!
Avem încă un procent foarte mare de oameni angajați în agricultură: 20,9% din forța de muncă față de 4,2% media UE.
Suntem pe primul loc în Europa la prune, pe locul 2 la porumb, pe locul 8 la cartofi, pe locul 2 la ovine și pe locul 3 la caprine.
https://revista-ferma.ro/care-este-locul-romaniei-in-agricultura-europeana/
Clasament la producție de fructe:
Clasament la creșterea animalelor:
Doar berea ne mai salvează la capitolul producție și procesare.
În final, în pofida potențialului agricol, România are deficit comercial.
Despre problemele fermierilor cuantificate în cifre, în articolul următor. Acest exemplu are relevanță, arată că mod de calcul al rentabilității depind de producțiile agricole, de prețul cerealelor.
https://www.contributors.ro/problemele-fermierilor-pe-cifre/
Într-o lume în care criza alimentară bate la ușă, pământul se va măsura în aur. Numai că, Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în traistă, spune un proverb. Fără irigații, agricultura va fi meteo sensibilă și va subperforma. Fără investiții în tehnologie, echipamente, instruirea specialiștilor, agricultura va fi sub potențial. Fără procesarea produselor agro-zootehnice, România va avea deficite comerciale, deci nu va fructifica adecvat ceea ce are.
România a fost beneficiară netă a fondurilor europene. Agricultura s-a dezvoltat cu injecții masive financiare (40 miliarde euro de la UE), cu investiții de capital străin. Numai că, România nu mai este ruda săracă din UE și regulile se vor schimba. Aderarea la UE a altor țări din estul european va schimba totul, astfel că România va primi din ce în ce mai puțini bani. Cu alte cuvinte, nu este departe ziua în care România va avea statut de țară bogată, în consecință va trebui să se ajute singură sau chiar să devină contributoare netă pentru rude mai sărace din familia europeană.
România trebuie să se pregătească pentru acest moment, un moment care nu este foarte departe ca orizont de timp. Dacă noi ne lamentăm acum, ce vom face atunci când va trebui să ne bazam doar pe noi? Cu alte cuvinte, trebuie urgent să devenim competitivi cu adevărat, altfel agricultura noastră va ajunge în impas, iar tensiunile sociale vor exploda cu adevărat.
Este important sa ne uitam la contextul complet al situatiei fermierilor din Romania inainte de a arunca cu acuze catre Uniunea Europeana. Da, UE are neajunsurile si politicii care pot fi imbunatatite, dar nu putem uita ca Romania primeste fonduri substantiale de la UE care au un impact major asupra agriculturii noastre. Este important sa ne educam si sa ne imbunatatim intreprinderile agricole, sa ne capitalizam si sa fim mai competitivi pe piata europeana. Fragmentarea fermelor si evaziunea fiscala trebuie sa devina prioritati pentru a ne incuraja dezvoltarea si a ne face mai independenti in ceea ce priveste importurile. Problemele noastre nu sunt doar cu UE, ci si cu politica interna si abilitatile noastre ca fermieri. Trebuie sa ne uitam in oglinda si sa facem schimbari in propriile noastre afaceri pentru a ne imbunatati situatia.