0
0
Pe repede înainte, prin guvern și parlament a trecut o nouă lege a pensiilor. O lege a pensiilor este necesară dar ea trebuie să aibă două atribute principale: să fie corectă (fără inechități) și să fie sustenabilă.
Din păcate, iar avem o lege strâmbă, iar avem o lege fără surse de finanțare.
Inițial, o parte a guvernanților (PNL) a obiectat la propunerea PSD de lege a pensiilor, dar, din considerente electorale și din lipsă de curaj politic au înghițit ”broasca”. Legea are două etape: prima de la 1 ianuarie 2024 prevede o creștere a pensiilor cu 13,8%; a doua etapă de la 1 septembrie 2024 (în buza alegerilor parlamentare) prevede recalcularea tuturor pensiilor. Scandalul a plecat de la impactul etapei a doua. Exprimarea ministrului muncii a fost de creștere în medie a pensiilor cu 40%; explicația a fost că pensiile vor crește de la 1% la 80%, prin urmare, rezultă o medie de 40% (sic!); firește, media a aproape 5 milioane de pensii nu este dată doar de 2 valori aleatorii de pensii (fie ele cea mai mică și cea mai mare). S-a vehiculat o sumă de 55 miliarde lei, apoi una cu mult mai mică.
Avizul ministerului de finanțe a fost unul condiționat cu precizarea următoarele posibile efecte: deficit bugetar de 5,5% PIB în anul 2024, deficit bugetar de 6,1% PIB în anul 2025, risc de pierdere a fondurilor europene, necesitatea unui pachet fiscal (alte taxe!) care să aducă 1,8% PIB venituri la buget.
La dezbaterile finale, impactul estimat a fost anunțat de 25 miliarde lei pentru anul următor (15 miliarde indexarea de la 1 ianuarie și 10 miliarde lei recalcularea aferentă a 4 luni din anul 2024).
Sunt bani pentru măriri de pensii? De unde pot veni banii? Mai jos, câteva păreri ale analiștilor economici.
Profesorul universitar Cristian Păun: ”Este imposibil să găsești atâția bani într-o perioadă atât de scurtă de timp, fără să dezechilibrezi din temelii economia națională. Nu prea există măsuri care să aducă atâția bani la bugetul de stat în afară de o majorare semnificativă de taxe, accize, TVA. O majorare a TVA de la 19% la 25% pare inevitabilă. Din 2025, ar trebui să operăm cu un TVA și mai mare, de 27%. Ar trebui să crească și alte taxe, ca să acoperim deficitul excesiv pe care deja îl avem, fără acest pachet de pensii. Mult prea mult și complet nesustenabil.”
Profesorul universitar Bogdan Glăvan: ”Un program socialist va aduce în 2025 o impozitare progresivă a veniturilor și impozitarea suplimentară a capitalului, impozitele pe dividende, pe profit și eliminarea oricărui tip de facilitate”.
Economistul Aurelian Dochia: ”Nu-ți vine să crezi că tot Guvernul își pune problema de unde să vină finanțarea acestor creșteri? Propui un lucru pentru care nu ai calculat înainte finanțarea? Cum poate cineva să-și imagineze o asemenea absurditate?”.
Analistul economic Adrian Negrescu spune că nu sunt bani pentru aplicarea legii, oricâte taxe ar mări statul, iar consecința va fi dramatică: ”FMI-ul, probabil, va guverna România începând cu 1 ianuarie 2025, în condițiile în care va fi singura plasă de salvare financiară pentru țara noastră”.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal critică legea pensiilor și afirmă că: ”Deci ni se complică viața în continuare și eu nu aduc în discuție alte posibile șocuri care pot să fragilizeze bugetul public. Noi nu avem spațiu fiscal, avem venituri foarte joase”.
Să nu uităm de contextul bugetar: de prin luna martie, guvernanții se plâng de gaură bugetară, drept urmare au adoptat un pachet fiscal (de taxe și impozite) menit să aducă mai mulți bani la buget. Cum majoritatea măsurilor fiscale intră în vigoare abia în 2024, deficitul bugetar anul acesta se îndepărtează foarte tare de cifra de 4,4% PIB prevăzută de legea bugetului (foarte probabil deficitul se va cifra în jurul a 6% PIB, chiar și cu amânări de plăți și alte artificii financiare).
Prin urmare, avem o gaură bugetară mare care nu este acoperită decât în teorie (cu pachetul fiscal ale căror principale măsuri intră în vigoare în anul 2024), la care se adaugă o gaură cu mult mai mare pentru care trebuie mărite alte taxe (desigur cu același slogan cinic ”nu creștem taxele”).
Vorbind de etica unei legi a pensiilor, Dan Pălăngean emite 3 principii pentru pensii:
● Primul ar fi principiul repartitorului, adică calculul pe contributivitate;
● Al doilea, să se țină cont de evoluția în timp a nivelului CAS;
● Al treilea principiu ar fi cel al întrajutorării (pentru situații speciale).
https://www.piatafinanciara.ro/trei-principii-pentru-pensii-sustenabile-pe-termen-nelimitat/
Legea pensiilor conține erori și ambiguități. Una dintre erori este gravă și poate duce la scăderea cu 50% a pensiilor persoanelor cu dizabilități!!
O simulare a recalculării arată ca majorarea pensiilor va fi diferită de la caz la caz:
● pentru persoanele cu un stagiu de cotizare contributiv mai mic de 25 ani, pensia nu este avantajoasă pe noua lege; este chiar mai mică, după eliminarea indicelui de corecție;
● calculul pe noua lege este avantajos doar pentru persoanele care depășesc stagiul contributiv realizat de 25 ani;
● la același număr de puncte, cu stagiu contributiv realizat diferit, pensia este diferită;
● cuantumul pensei este influențat de numărul de puncte și de stagiul de cotizare contributiv realizat.
Legea pensiilor este noua bombă cu ceas (dacă recalcularea înseamnă creșterea cu 40% a pensiilor la 1 septembrie 2024).
După calculele mele, nici cu deficit bugetar de 6% PIB, ea nu este sustenabilă în următorii doi. Nici cu creștere economică de 3% PIB (implauzibilă), nici cu inflație de 10% (deși se clamează reducerea prețurilor).
În calcul nu am luat datoria de 16 miliarde lei către funcționarii din justiție (care va fi probabil eșalonată), creșterea cheltuielilor cu salariile din educație și alte sectoare (promisa lege a salarizării), creșterea în general a cheltuielilor cu inflația.
România este în deficit bugetar excesiv din anul 2019 și tot promite să revină la un nivel de prudență (sub 3% PIB). Legea de azi va aduce României penalizări financiare de la Uniunea Europeană, ca primă etapă. Iar costurile de creditare a României vor crește exploziv.
Pachetul fiscal recent (de creștere a taxelor) era insuficient dinainte de această nouă generozitate guvernamentală.
Disperarea de a culege voturi nu are egal. Din păcate, între dorințe și putințe, între promisiuni și realitate este un hău imens.
Poveștile cu mai buna colectare și reducerea evaziunii rămân povești.
Notă de plată o vor plăti românii prin hiperinflație, taxe, șomaj.
Apropo de povești cu colectarea taxelor, România pierde anual 9 miliarde euro doar din TVA. Suntem una dintre cele două țări din Uniunea Europeană în care s-a înrăutățit colectarea TVA în ultimii 5 ani!
Cum cifra de 40% creștere a pensiilor de la 01.09.2024 nu există (fiind media a două creșteri de pensii și NU media creșterii tuturor celor 4,78 milioane pensii!), atunci cu un impact redus (sub 10%) discuția se schimbă fundamental.
Prin urmare, demersul legii pensiilor este atât de incoerent încât fie avem parte de o bombă nucleară bugetară, fie de o gogoașă electorală, fie de o mare cacealma. Când mă refer la cacealma, mă refer la câteva articole strecurate în lege care pot stopa creșterea pensiilor în anumite contexte economice.
Adoptarea unor legi de creștere a veniturilor oamenilor (pensii și salarii) este dezirabilă, dar trebuie să ai resurse pentru a o susține. În caz contrar, va fi nevoie de taxe, inflație și împrumuturi. Cu alte cuvinte, de sărăcirea tuturor (inclusiv a categoriei beneficiare).
Dar oare toată lumea este mulțumită de forma legii pensiilor? Mă refer la beneficiarii de azi și cei de mâine, nu la cei care trebuie să plătească nota de plată (direct firmele și indirect cetățenii).
Se pare că nu. Sunt obiecții sindicale serioase față de legea pensiilor. Atât de serioase încât s-a ajuns la greva foamei.
Legea are chichițe care permite guvernului să crească CAS (contribuția de asigurări sociale).
Noua lege a pensiilor are multe capcane:
1. pensiile speciale cresc şi ele cu 13,8%;
2. creşterea vârstei de pensionare a femeilor la 65 de ani;
3. creşterea vârstei standard de pensionare în România la peste 65 de ani (după anul 2035);
4. dispar grupele de muncă, din anul 2035;
5. doar trei milioane de pensionari vor avea parte de creşteri de pensii, după noua formulă.
https://www.antena3.ro/economic/capcane-noua-lege-pensii-schimbari-pensionari-romani-691947.html
Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical spune că legea pensiilor ”este o lege care îi sancţionează pe salariaţii activi”. Mai mult, spune că: ”Vom sesiza Comisia Europeană în România asupra incertitudinilor pe care le aduce această lege. Am sesizat deja comisarul european pentru muncă! Singurii care beneficiază, pe termen scurt, de acest proiect sunt actualii pensionari aflaţi în plată. Nu pare să fie soluţia pe care o aşteptau lucrătorii din România! Pregătiţi-vă că în 2030 va fi crescută din nou vârsta de pensionare aşa cum arată lucrurile, odată cu adoptarea proiectului”.
Dar legea pensiilor, dată pentru pensionari pentru a le crește veniturile, se pare că îi nemulțumește chiar pe beneficiari (chiar dacă aparent guvernul a fost extrem de generos pe bani pe care nu îi are, nu știe de câți are nevoie și cum să-i obțină). Mai ales pentru că legea nu a stat în transparență legislativă, nu a avut o dezbatere aprofundată, nu i-au fost acceptate amendamente.
https://www.bursa.ro/viitoarea-lege-a-pensiilor-contestata-de-sindicate-si-de-pensionari-87272154
BNS detaliază 8 mari probleme ale legii pensiilor:
1. Vârsta de pensionare pentru femei va creşte eşalonat la 65 de ani până în 2035;
2. Prin noțiunea de stagiu de cotizare contributiv Guvernul operează o creştere a stagiului de cotizare minim şi cel complet;
3. Se introduce ambiguu posibilitatea de a creşte vârsta de pensionare, stagiul minim cât şi complet de cotizare, cu trimitere la un raport al Comisiei Europene referitor la speranţa de viaţă;
4. Sunt penalizaţi cei ce au lucrat în condiţii de muncă speciale sau deosebite mai mult de 21 de ani;
5. Pare să stimuleze pensionarea anticipată;
6. În caz de accidente de muncă nu se mai poate primi pensie de invaliditate fără stagiu de cotizare;
7. Pentru viitor însă creşterile de pensii sunt condiţionate de procentul de creştere al veniturilor din contribuţii;
8. Mecanismul de stabilitate crează la rândul lui inechitate raportat la contributivitate.
Bineînțeles, că agențiile de rating vor reacționa negativ; România este în procedură de deficit excesiv încă din anul 2019, va rata major deficitul bugetar pe anul curent și introduce noi cheltuieli fără acoperire.
Procentul alocat pensiilor pilonul II ar fi trebuit să fie azi de 6%, dar au fost blocate din anul 2017 la valoarea de 3,75%. De la 1 ianuarie 2024, procentul ar trebui să crească la 4,75, ceea ce implică alte cheltuieli bugetare. Să nu uităm că 1 milion de oameni nu contribuie la pilonul II (salariaţi din construcţii, agricultură, industrie alimentară și mai nou din IT).
Românii care au contribuit continuu între 2008 şi august 2023 au azi în cont o sumă medie de 48000 lei.
Aplicând procentul de 36% calculat anterior rezultă că, dacă se respecta calendarul iniţial de contribuţii, suma estimativă era de 65000 lei.
Prin urmare, în perioada ultimilor 15 ani, fiecare român a pierdut în medie în total o sumă de 17000 lei! Sumă care a ajuns în buzunarul statului și s-a topit pentru orice alte cheltuieli curente (de la pensii speciale până la proiecte pentru baronii locali).
Mai mult, după atacurile mai vechi și mai noi la pilonul II, iar va scădea numărul beneficiarilor acestui instrument (1 milion de oameni cu profesii liberale).
https://adevarul.ro/economie/noua-lege-a-pensiilor-exclude-din-pilonul-ii-inca-2314587.html
Un pensionar cu o perioadă de contribuție standard primește doar 25% din suma plătită de el. Cu alte cuvinte, pensia lui este de 4 ori mai mică decât contribuția lui. Enorm! Să dai 100 de lei, să primești înapoi doar 25 lei, fără a lua în considerare că suta de lei ar fi putut genera acumulare în timp, iar apoi să vină statul să îți spună ce generos este că îți înapoiază doar un sfert din rezultatele muncii tale, din care mare parte prin împrumuturi cu dobânzi uriașe pe seama copiilor și nepoților, asta da sinistră ironie!
Prin urmare, guvernanții scad pensiile, atât în mod direct prin afectarea pilonului II, cât și indirect prin inflație. Iar atunci când le cresc, o fac electoral, fără nici un studiu de impact, fără surse de finanțare. Deci, ei dau legi care necesită creșterea taxelor, a inflației, deci dau legi de sărăcire a cetățenilor.
Suntem într-un deja-vu, filmul acesta l-am retrăit de câteva ori (în anii 2007-2008, după care a venit criza economică mondială; în anul 2018 cu o lege a pensiilor inaplicabilă din start, urmată de o criză sanitară cu impact economic uriaș). Trăim într-o buclă a timpului în care istoria se repetă, cu alți actori (sau puțin modificați), trăim ”Ziua Cârtiței”, în care zilele seamănă leit (inclusiv procentul de 40!). Numai că, dacă în celebrul film, eroul încearcă să se corecteze până la atingerea perfecțiunii, în filmul timpurilor noastre, anti-eroii repetă aceleași greșeli.
Average Rating