0
0
Zarurile au fost aruncate, dezbaterile asupra diferitelor variante de ajustare fiscală au fost înlocuite de o formă finală asumată de guvern. Cum șansele de depunere a unei moțiuni de cenzură nu există, majoritatea fiind solidă, iar minoritatea divizată, mai rămâne doar contestația la Curtea Constituțională, numai că, se știe, CCR de regulă judecă politic, deși, în acest caz, sunt argumente pertinente de neconstituționalitate, argument formulate chiar de către Ministerul Justiției.
Analizând temeinic, pe 36 de pagini, legea privind măsurile fiscal bugetare, Ministerul Justiției identifică multe probleme de neconstituționalitate.
Pe scurt, ar fi următoarele categorii de obiecții:
– orice lege trebuie să aibă un obiect de reglementare unitar și nu eterogen;
– procedura de angajare a răspunderii Guvernului nu a parcurs pașii reglementați de CCR ;
– sunt probleme în formularea reglementărilor fiscale;sunt probleme în formularea măsurilor de disciplină economico-financiară și de descentralizare a unor servicii publice;
– sunt probleme în formularea măsuri cu privire la combaterea evaziunii fiscale.
Detalii în articol: https://ziare.com/masuri-fiscale-guvern/legea-fiscal-bugetara-incalcare-constitutie-aviz-minister-justitie-1827687
Și totuși, cum s-a ajuns aici? Cum se face că România ajunge mereu în buza prăpastiei? Cum se face că România nu învață din greșeli și le repetă?
Simplu, nu pot românii produce pe cât pot guvernanții să cheltuie. Și, deseori nu cheltuieli cu folos, adică sunt prea puține investiții cu valoare de multiplicare, sunt prea puține investiții în infrastructură (școli, spitale, autostrăzi). Graficul de mai jos este elocvent. România tot crește masiv, dar banii tot nu ajung și deficitele cresc asemenea.
România este singura țară europeană fără excedent bugetar în ultimii 33 de ani. Guvernanții noștri sunt pe contrasens: reduc taxele în perioade de boom economic și cresc taxele în criză economică. Guvernanții noștri nu au simțul responsabilității și acționează economic pro-ciclic, ceea ce duce la risipirea de bani atunci când trebuie făcute economii și lasă guvernul fără soluții utile pentru relaxare fiscală în perioade de criză.
https://www.zf.ro/opinii/unde-vine-dezastrul-bugetar-ajuns-timp-afacerile-companiilor-au-22142794
Care vor fi efectele pachetului fiscal? ”Venitul real pentru un milion de oameni o să scadă, iar restul populației va avea prețuri mai mari. Toată această reformă este o tăiere a veniturilor populației pentru a întreține niște sisteme care și acum trăiesc pe împrumuturi: pensii, administrație locală, companii de stat pe pierderi”, spune economistul Bogdan Glăvan. Pentru anul acesta, măsurile vor avea efecte minime, iar deficitul se va regla în stil românesc: prin neplata facturilor la termen, practic prin transferarea problemelor pe anul următor. Dar, pentru anul 2024, posibil ca măsurile fiscale să fie insuficiente pentru reglarea deficitului bugetar, deci, vor fi necesare noi taxe.
Economia încetinește, iar guvernanții îi dau un brânci pe scări tocmai când ar fi avut nevoie de ajutor. Adrian Codârlașu, președinte CFA România spune că: ”Ca de obicei în ultimii 20 de ani, exact când economia încetinește și trebuie să luăm măsuri să o susținem, noi creștem taxarea. Acest lucru se numește politică fiscală pro-ciclică și am avut-o întotdeauna, inclusiv în criza anterioară.
Acum economia încetinește și venim cu o taxare suplimentară care automat va duce la o încetinire mai pronunțată a economiei. De ce? Pentru că atunci când am avut perioade de creștere economică puternică, nu am creat spațiu fiscal suficient pentru a avea bani atunci când avem nevoie de ei.”
Taifunul taxelor a bulversat mediul de business. Pentru că se schimbă regulile în timpul jocului, pentru că devine impredictibil orice model de afacere, pentru că statul suprataxează fără a ține cont de specificul diferit al afacerilor, etc.
Microîntreprinderile sunt deseori acuzate de optimizare fiscală, iar noile schimbări de taxe vor duce la majorare explozivă a acestora. Analistul Iancu Guda arată că maxim 10% dintre acestea poate că fac optimizare fiscală, iar 80% dintre ele au activitate constantă, susținută.
https://republica.ro/unde-se-vor-duce-banii-din-majorarile-de-taxe-si-impozite
Referitor la taxa de 2% pe cifra de afaceri a băncilor, și aici pot apărea efecte negative. Băncile cu pierderi vor reduce creditarea, fapt care se va reflecta negativ asupra economii. Băncile vor pasa costurile suplimentare către clienți (deponenți și creditați) prin dobânzi, comisioane, etc.
Care sunt marile companii afectate de taxa de 1% pe cifra de afaceri. Care sunt companiile cu profituri nesimțite? Păi, surprinzător pentru unii, majoritatea firmelor cu profituri foarte mari anul trecut sunt de stat, cu preponderență din sectorul energetic, pe partea de producție.
O analiză a marilor companii relevă următoarele:
– Pierderi la furnizorii de energie electrica si gaze naturale (contrar imaginii eronate a opiniei publice);
– Pierderi la firmele de telefonie mobilă;
– Pierderi la firmele din sectorul auto, farmacie, etc.
Creșterea taxării va afecta activitatea economică a firmelor. Pericolul recesiunii economice este evident.
Cum se poate face distribuția corectă a sarcinii fiscale și cum se poate evita optimizarea fiscala permisa de cadrul legal: mai multă simplificare fiscală și eliminarea ”portițelor” de optimizare fiscală. Constantin crede că soluția ar fi simplă dacă nu s-ar complica guvernanții:
– ”cota unică să fie unică, de 16% la toate veniturile (sau 10%), deci sarcina fiscală de aproximativ 25% “pe afaceri”, cu plafon de 36 salarii la CAS și plafon cumulat de 36 de salarii la CASS în cazul PFA și a celorlalte venituri (dividende, dobânzi, chirii, etc);
– reducerea CAS la veniturile din salarii cu cel puțin 5%, deci sarcina fiscală de sub 35% pe salarii, concomitent cu creșterea salariului minim pe economie”.
https://contapp.ro/blog/modificari-cod-fiscal-2024/
Guvernanții au argumentat ajustările fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar cu pierderea banilor europeni. Dar, această afirmație este un mare fake-news. Deficitul bugetar excesiv nu duce la pierderea banilor europeni din fonduri europene sau din PNRR. Deficitul excesiv poate duce la aplicarea de amenzi de până la 0,2% în faza preventivă.
Pe jaloanele din PNRR, suntem foarte în urmă, abia am primit banii pentru cererea de plată numărul 2, cu zece luni întârziere. Iar cererile 3 și 4 aferente anului 2023 trenează. Reamintesc că, la PNRR, există termene limită și condiționări precise. Depășirea termenelor limită sau neîndeplinirea unor reforme duce la pierderea unor fonduri gratuite (nu mai există larghețea de timp din fondurile europene clasice).
Pentru a fi corect cu adevărul, nu doar România stă rău cu jaloanele PNRR; desigur, pentru noi, banii gratuiți pierduți înseamnă mult mai mult decât la o țară mult mai dezvoltată economic.
Oare discuția despre reduceri bugetare, despre creșteri de taxe este una specifică României sau nu? România suportă eroarea aritmetică a construirii bugetului de stat pe anul 2023 (eroare care vine din utilizarea crizei energetice spre folosul guvernului și spre pierderea românilor), dar și ca efect al unei crize structurale (deficite bugetare continue și excesive). Totuși, suita de crize (sanitară, energetică, război, inflație) a lovit tot continentul, iar în Europa, tema austerității revine ca actuală, în nuanțe diferite, desigur.
Pachetul fiscal este o sumă de reforme fiscale sau un rezultat al incompetenței guvernanților? Să nu uitam, curgea lapte și miere la adoptarea bugetului pentru anul curent, apoi în martie s-a descoperit o gaură de 20 miliarde lei, a urmat o tentativă de reducere a cheltuielilor bugetare cu achizițiile (eșuată lamentabil), a urmat rotativa guvernamentală cu un nou guvern (cel vechi cosmetizat), cu noi anunțuri de curs lapte și miere, cu emfaza patriotismului economic, etc., după care la câteva săptămâni, rozul se transformă în maro și măsurile fiscale pentru a aduce mai mulți bani la buget erau aruncate în spațiul public (majoritatea pe surse). Și deși, s-a spus inițial că efortul va fi 50-50 între buget și privat, de fapt, 85% va fi efortul contribuabililor (firme) prin taxe și doar 15% al statului prin reduceri bugetare.
Iar taxele vor crește și în plan local, sub scuza inflației din anul 2022, dar și ca efect al austerității la nivel central.
https://economedia.ro/taxele-si-impozitele-locale-se-vor-majora-cu-138-in-2024.html
Deficitul bugetar continue să urce și la 8 luni de zile este mult peste cel de anul trecut.
Guvernanții vor să extragă câteva zeci de miliarde de lei de la firme; cică firmele au profituri excepționale, nesimțite. Dacă analizăm profiturile ultimilor 2 ani, tocmai firmele de stat din energie au aceste profituri, profitând de criza energetică. Pe de altă parte, guvernanții transmit subliminal mesajul că profitul este ceva negativ, deși acesta este mobilul oricărei întreprinderi economice.
Revenind la extracția dorită de guvernanți, ei cred că există mormane de bani la firme care abia așteaptă să fie cedate statului flămând. Dar, pentru mormane de bani, ei ar trebui să taxeze marile averi, dacă asta cred. Taxând excesiv și suplimentar firmele, de fapt statul taxează afacerile, iar afacerile înseamnă vânzări către clienți, prin urmare, costurile suprataxării se vor vedea în prețuri, deci vom vedea creșterea inflației și venituri reale în scădere pentru români. Și când se va întâmpla asta, tot lacomii antreprenori vor fi vinovați, nicidecum guvernul, nu?
Parafrazând titlul unui roman al lui Marin Preda (”Viața ca o pradă”), se poate spune că guvernarea este ca o fraudă. Programele electorale, chiar programele de guvernare nu au nici o legătură cu cea ce livrează acum guvernul. Austeritatea bugetară, taifunul de taxe nu au fost prezentate publicului în alegeri, nu au suport popular sau vot în cunoștință de cauză. Ne aflăm în fața unei mari fraude, o fraudă morală.
Desigur, nu este prima oară când se întâmplă asta, la o scară asemănătoare s-a întâmplat la fel în anul 2010, cu două deosebiri majore: austeritatea a fost mai directă în 2010 și nu ascunsă în taxe indirecte; austeritatea a atins direct și mediul bugetar în 2010. Măsurile din 2010 au redus puterea de cumpărare și au afectat economia; măsurile de azi vor avea aceleași efecte în final.
Nu se poate susține că guvernul va subtiliza zeci de miliarde de lei de la firme și că nimeni nu va fi afectat. Sau se poate, doar dacă ești naiv sau propagandist al puterii.
Oricum ai farda realitatea, oricât ai încerca să o prezinți ca o reformă a binelui care nu afectează românii de rând, adevărul va ieși la lumină și costurile ei vor afecta pe români.
Un alt fake-news este că în anul 2010 s-au tăiat pensiile. Pensiile nu au fost tăiate (decizia Curții Constituționale a blocat reducerea lor cu 15%). Da, pensiile au fost tăiate, eliminate în anul 2010, dar este vorba de pensiile speciale, cele de care guvernanții nu vor să se atingă azi deși este un jalon obligatoriu în PNRR.
Și apropo de pensii speciale, acestea nu dispar, nu scad ci cresc odată cu creșterea salariului minim (sic!). La fel cresc și salariile demnitarilor. Și astfel, decalajele de venituri cresc; cam așa arată argumentul guvernanților precum că reforma fiscală nu înseamnă austeritate dacă va crește salariul minim. Salariul minim care este suportat de firme și care va aduce mai mulți bani la bugetul de stat (sic!).
Pensiile românilor au fost tăiate anul trecut și anul acesta prin inflație, iar pensionarii primesc promisiuni și ajutoare (ca și cum ar fi asistați sociali).
Consultantul fiscal Radu Georgescu, pe pagina de Facebook, realizează un rezumat al modificărilor fiscale.
”Mai jos un mic rezumat la modificările fiscale din anul 2024. Pe scurt, toți vom plăti mai multe taxe.
Direct si indirect:
1. Aproximativ 1 milion de angajați vor avea salariul mai mic începând cu 1 ianuarie 2024;
Din cauza impozitării IT-iștilor și aplicarea CASS pentru cei din construcții și agricultură.
2. Toți angajații care au tichete de masă vor plăti CASS la valoarea acestora;
Angajații vor avea salariul net mai mic cu aproximativ 70 lei începând cu 1 ianuarie 2024.
3 Aproximativ 300.000 de SRL-uri vor plăti în 2024 un impozit pe venit de 3 ori mai mare;
Din cauza că s-a mărit impozitul de la 1% la 3% începând cu 1 ianuarie 2024.
4. Aproximativ 400.000 de PFA-uri vor plăti taxe mai mari începând cu 1 ianuarie;
Din cauză că s-a mărit plafonul pentru plata CASS de la 2 salarii minime la 5 salarii minime.
5. Indirect toți vom plăti mai multe taxe;
Din cauză că s-au mărit taxele la bănci și la companiile care au cifra de afaceri peste 50 mil euro. Aceste firme vor include noile taxe în prețuri.
6. Probabilitatea de recesiune în 2024 este de 99,99%;
Cu aceste creșteri de taxe, statul vrea să ia din mediul privat 20 miliarde de lei / an, o sumă foarte mare pentru economia României.
La ultima criză financiară, în anul 2010, creșterea de taxe a luat din mediul privat doar 5 miliarde de lei.
Asta înseamnă că începând cu 1 ianuarie 2024 vor fi mai puțini bani la oameni, mai puțini bani pentru consum”.
Lozinca ”Nici un român nu va fi afectat” este demontată evident. Avem o creștere abruptă de taxe, cu mult peste ”taifunul” din anul 2010. Atunci era o criză economică mondială; acum nu este, avem doar gestionarea greșită a bugetului.
De fapt, formularea este cu ”nici un om de rând”; asta înseamnă că cei afectați, nu sunt oameni de rând. Dar direct și indirect sunt afectați toți românii, poate mai puțin cei care trăiesc doar din autoconsum.
Cine câștigă și cine pierde din modificările fiscale:
Redactorul economic Cristian Grosu, vorbește de ”țara ca o pradă”, în care, cine împarte legea își face parte.
Și impactul bugetar estimat pe surse ar fi devastator: 16 miliarde lei! Adică, tot ce strânge statul ca un veritabil zapciu de la firme și cetățeni trebuie să le dea celor din justiție. ”16 miliarde de lei înseamnă dublul banilor pe care statul trebuie să îi dea profesorilor. E suma necesară pentru creșterea pensiilor în viziunea noii legi, pentru că în mod normal pensiile ar trebui să crească cu peste 20 de miliarde, dacă s-ar aplica legea aflată în vigoare. Statul vrea însă să modifice această lege pentru a-și reduce impactul bugetar, să nu crească cu 16%, ci cu 14%, și nu de la 1 ianuarie ci de la 1 martie. În esență nu există acești bani și sunt foarte curios cum vor fi aplicate aceste decizii când nici măcar pentru profesori, care au făcut grevă atâtea săptămâni, nu am reușit să creștem salariile” spune analistul financiar Adrian Negrescu.
Exemplul de mai sus, alte calcule efectuate de analiști economici, opiniile FMI, pot duce la ideea că pachetul fiscal este insuficient și că vor urma alte și alte taxe. România a intrat definitiv sub zodia taxelor, iar românii trebuie să se salveze singuri.
Între timp, economia se răcește, iar industria este în declin accentuat. Ce dovadă în plus ar mai trebui prezentată pentru a sublinia că taxele suplimentare, cerute de stat în aceste condiții de declin economic, vor face ca recesiunea să fie nu foarte probabilă ci aproape certă?
https://cursdeguvernare.ro/economia-se-raceste-consumul-privat-franeaza.html
Eforturile statului de ținere sub control a cheltuielilor bugetare, de luptă cu evaziunea fiscală sunt mimate și ridicole. Când 98% (!!!) din aparatura din vamă nu este utilizată în ultimii 6 ani de zile, lupta cu evaziunea devine o glumă proastă.
Cumva, guvernanții trebuie să stopeze deficitul bugetar pe anul în curs, fapt care probabil va fi realizat scriptic prin arierate (neplata unor facturi curente).
https://cursdeguvernare.ro/arierate-buget-general-crescut-pana-306-milioane-lei-august.html
Guvernul va avea o dilemă în a reduce cheltuielile bugetare ale administrațiilor locale pe final de an (când au loc manifestări și serbări diverse), dilema fiind între nevoia de economii bugetare și mulțumirea bazei electorale.
Prin urmare, rezumând:
– Pachetul fiscal va afecta direct firmele și indirect toți cetățenii;
– Pachetul fiscal este unul de austeritate, de creșterea excesivă și abruptă a taxelor;
– Pachetul fiscal reprezintă o fraudă morală, neavând suport popular rezultat din alegeri, nu a fost parte a unui program preelectoral, al unui program de guvernare sau urmare a aprobării unui buget național;
– Pachetul fiscal este doar începutul, el consfințește intrarea definitivă și mai puțin fardată (ca până acum prin inflație) sub zodia taxelor;
– Cel mai probabil, pachetul fiscal este insuficient, iar noi taxe vor fi adăugate pe parcurs sau cel mai târziu în anul 2025, după lungul șir de alegeri politice;
– Pachetul fiscal este distribuit disproporționat, greutatea fiind pe sectorul privat;
– Pachetul fiscal, într-un moment în care economia frânează, vine precum nuca în perete și va conduce la recesiune economică.
Români sub zodia taxelor, scapă cine, cum și cât poate!
Average Rating