1
0
Iminentele măsuri de stopare a ritmului de creștere al deficitului bugetar suscită un mare interes. Pe surse circulă multe variante de ajustare fiscală, dar guvernanții încă nu au ajuns la un consens. Motivul este lesne de înțeles: nu poți fi popular crescând taxe, mai ales în prag electoral (4 rânduri de alegeri). Și, nu poți păcăli poporul cu aparente reduceri de cheltuieli bugetare. Și, mai presus de toate, România traversează o criză bugetară din nimic, fără a fi atinsă de o mare criză economică regională/mondială. Din nimic, a se citi ”incompetența guvernanților” sau ”deloc buna guvernare”.
Reamintesc că s-a ajuns în acest punct după ce anul a fost început cu un buget construit nerealist, cu venituri supraestimate (mai ales din miza pe prețuri mari la energie) și din cheltuieli subestimate. În luna martie s-a descoperit ”gaura de 20 miliarde lei”, s-au luat măsuri de reducere a cheltuielilor, dar ”gaura” a continuat să crească. Acum, cu spatele la zid, pentru a evita un deficit catastrofal de 6% PIB (mult peste cel prognozat de 4,4% PIB), guvernul încearcă ceva corecții. Se discută cu Uniunea Europeană pentru o majorare de 0,5% PIB a deficitului. Pe plan intern, ajustarea fiscală este împachetată propagandistic în reforma statului și o mai bună colectare a taxelor (prin eliminarea unor facilități, prin mărirea unor taxe, etc.).
Deja, lista modificărilor fiscale discutate se pare că a ajuns la 60 pagini (!), îngrozind mediul de bussines. Deja se studiază mutarea sediilor unor firme în zone mai prietenoase și mai oneste față de mediul de afaceri (precum în Estonia sau la Dubai).
https://www.zf.ro/eveniment/tavalugul-pregatit-guvernul-ciolacu-mediul-afaceri-60-pagini-22051187
De ce este deficitul atât de mare? Nu doar la venituri este problema în acest an, cât la cheltuieli. Și cheltuielile bugetare ar trebui să continuie să crească, mai ales că sunt câteva categorii profesionale care au obținut drepturi salariale suplimentare (exemple: în educație, în sănătate, în administrație, etc.).
https://www.zf.ro/eveniment/adevarul-despre-finantele-romaniei-in-2023-derapajul-este-la-22063336
Pentru a masca mărirea taxelor, guvernanții accentuează discursiv partea de reduceri a cheltuielilor bugetare. Un fel de reducere a reducerilor deja operate în martie, care s-a soldat cu economii minuscule, ba chiar cu cheltuieli accelerate înainte de legiferare. Acum se vorbește de comasări de agenții, servicii sau direcții, deși aceste instituții sunt netransparente, deci nu știm cum arată ele azi și cum vor arăta mâine, deci nu se poate verifica dacă ele vor trece printr-o reformă sau nu. Se mai vorbește de reducerea numărului de secretari de stat cu 20%, dar oricum ar rămâne un număr uriaș de secretari de stat, iar nimeni din aceștia nu va rămâne fără job (statul îi creează un post undeva în sistem, la fel de bine plătit).
https://www.zf.ro/eveniment/guvernul-ciolacu-vorbeste-economii-comasarea-agentii-servicii-22062726
Creșterea unor taxe din domeniul imobiliar, eliminarea unor facilități fiscale pot duce la alte noi probleme economice.
Referitor la facilități fiscale, avocatul de business Gabriel Biriș spune că: ”Scutirile sunt un cancer, pentru că erodează nu numai baza de impunere, dar dizolvă liantul care face din orice populație o națiune, și anume solidaritatea. Poți să spui că cetățeni de rangul doi plătesc pentru cetățeni de rangul unu“.
Iar cuantumul acestora este relevant pentru buget.
Unele măsuri de reducere a cheltuielilor prin comasarea/desființarea unor instituții publice, cu ajutorul unor criterii destul de subiective, poate produce alte efecte negative. Se poate ajunge la falimentarea și desființarea unor instituții de cultură, ceea ce cred că totuși guvernul nu dorește. Dar, ”unde dai și unde crapă”, atunci când iei măsuri reactive, fără a analiza implicațiile.
Există perspectiva să dispară multe institute de cercetare, în urma acțiunii guvernului. Sigur, se poate discuta și analiza relevanța acestora, dar nu este mai puțin adevărat că aceste institute de cercetare sunt subfinanțate. Cercetarea în sine este cenușăreasă în România și în Europa, oricum ai analiza, ca % PIB sau ca valoare euro/locuitor. În ultimii zece ani, procentul alocat cercetării a scăzut la jumătate în procente PIB.
https://cursdeguvernare.ro/romania-sume-alocate-cercetarii-176-euro-media-ue-2627-euro.html
Să nu uităm că statul rămâne cel mai prost administrator, iar câteva companii ale statului sunt ”găuri negre” an de an.
Nevoile guvernului de ajustare fiscală sunt uriașe. Nu doar anul acesta, cât a mai rămas din el, dar și anul viitor are nevoie de ajustare căci sunt cheltuieli sporite cu pensii și salarii.
Reducerea cu 200.000 de posturi bugetare neocupate este una cu efect vizual, dar zero bugetar, căci acele cheltuieli salariale oricum nu se efectuau. Doar efect secundar ar putea fi la dispariția unor funcții de conducere (care sunt legate de numărul de personal din instituția în cauză).
”Economistul (Bogdan Glăvan) a explicat că Guvernul a anunțat reducerea deficitului bugetar prin creșterea taxelor cu 6 miliarde de lei și scăderea cheltuielilor cu alte 6 miliarde de lei, însă în realitate guvernul face prin aceste măsuri economii de doar un miliard”. Căci, practic măsurile anului 2023 vor privi 3-4 luni de zile, deci 6 miliarde lei economii sunt o vrăjeală, o imposibilitate practică.
https://presshub.ro/cum-suntem-luati-de-prosti-de-guvern-punct-cu-punct-280792/
Posibil să nu economisească chiar nimic guvernul, dacă o parte din posturi vacante se ocupă chiar în această perioadă, deci practic vor fi cheltuieli în plus și nu în minus. Fără a mai vorbi de faptul că la nivel central și local tot continuă să apară noi instituții și posturi aferente.
Unele măsuri pot avea chiar efecte adverse asupra culturii și mediului înconjurător.
https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-26440047-guvernul-vrea-treaca-directiile-judetene-pentru-cultura-care-avizeaza-proiectele-imobiliare-din-zonele-unde-sunt-cladiri-patrimoniu-consiliile-judetene-impact-are.htm
Redactorul economic Cristian Grosu spune că există ”riscul de-a comite erori care să ducă le efectul invers decât cel scontat – adică veniturile să crească mult prea puțin față de prejudiciile încă neevaluate corect pe care aceste măsuri să le producă în economie”. Dacă tot s-a ajuns aici, soluția rapidă și cât de cât mai puțin nocivă pentru economie pe care o propune domnul Cristian Grosu este: ”Creșterea cu 10 (zece) % a tuturor taxelor (cu excepția TVA), de orice fel, începând cu 1 septembrie – pentru rezolvarea rapidă a crizei deficitului bugetar – pentru anii 2023 și 2024”. Desigur, cu condiția ca până în anul 2025 să se găsească soluțiile potrivite de reformă fiscală și administrative, reforme pentru care și eu pledez de multă vreme.
Referitor la ajustarea fiscală, Mugur Isărescu, guvernator BNR, spune că: “Sprijinim un program al guvernului de ajustare fiscală și de consolidare fiscală. Cum va ieși el – e atributul guvernului, el are politica fiscală, noi vom lucra cu el. Nu vrem să creăm încă un tărăboi, nu avem în față decizii tehnice. Avem un raport al Băncii Mondiale, al FMI, avem discuții cu UE, decizia e politică, nu tehnică. Guvernul trebuie să facă ajustare fiscală, dar și să asigure stabilitate politică și coeziune socială.
Mediul de afaceri nu trebuie cocoșat cu impozite, dar trebuie să plătească toată lumea, Privilegiile sunt cu un scop țintit. Dacă trec de o perioadă, devin rente, care distorsionează piața.
Sprijinim programul de ajustare și corecție fiscală, așa cum va ieși el. Dacă programul nu e suficient, ne vor mai corecta piețele!”.
Dacă gândurile guvernanților ar putea fi citite și așternute pe hârtie, discursul lor ar putea arăta astfel:
”Noi guvernanții am greșit scrierea bugetului de stat! NU ne pricepem, suntem incompetenți! Am supraestimat veniturile. Am socotit că inflația va fi mare și anul acesta precum anul trecut, mai ales în energie, deci că vom lua mai mulți bani din buzunarele dumneavoastră. Ghinion pentru guvern, NU s-a întâmplat asta! Pe baza unor asemenea estimări nerealiste, am crescut cheltuielile statului, am păstrat privilegiile unor categorii sociale, am păstrat și mărit pensiile speciale, am mărit numărul de instituții și de șefi care NU aduc nimic serviciului public. Ulterior, grevele unor categorii sociale ne-au obligat să vă mărim drepturile salariale. Și uite așa, prăpastia dintre cheltuieli și venituri a crescut exponențial în acest an. NU este nici o criză economică mondială, noi guvernanții am dat singuri bugetul de gard!
Acum că s-a ajuns aici, trebuie să vă declarăm că NU ne pricepem să reparăm ce am greșit. NU putem/NU știm/NU vrem să reducem cheltuielile bugetare, să reducem evaziunea fiscală. De aceea, dumneavoastră, cetățenii acestei țări, trebuie să plătiți pentru greșelile noastre. Dumneavoastră trebuie să plătiți taxe mai multe, mai mari. NU doar anul acesta, cât a mai rămas din el, cât mai ales de anul viitor. NU ne interesează că vă golim buzunarele, NU ne interesează că vă falimentăm, NU ne interesează că vă împingem să emigrați. Tot ce contează este ca statul condus de noi să fie salvat. Iar dacă mai rămâneți în țară, să NU uitați să ne votați tot pe noi. Căci v-am salvat, NU?”.
În concluzie, șocul pachetului de măsuri de ajustare fiscală axate pe creșterea nivelului de taxare vor duce la stagnarea economiei, la creșterea inflației, deci la afectarea nivelului de trai al cetățenilor. Măsurile reactive, pripite, fără analiză temeinică a efectelor vor conduce la efecte suplimentare nocive în diverse domenii (mediu, cultură, cercetare, etc.) pe principiul ”unde dai și unde crapă”. Efecte, efecte, multe și defecte. O austeritate provocată de guvernanții noștri, nu una indusă de o criză mondială. Asta da, este o mare și rară performanță în guvernare!
Average Rating