0
0
Orice om este norocos pentru că s-a născut, întrucât existau atâtea posibilități să nu se nască și totuși și-a făcut apariția pe Terra, dar după norocul originar restul vieții omului este influențat sau determinat, într-o măsură mai mare sau mai mică, de hazard, adică de noroc și ghinion. Așa ar suna una din definițiile hazardului.
Economia are legile ei, scrise sau nescrise, prin urmare, hazardul are un anumit rol în funcționare. Epidemia mondială este un factor de hazard care a influențat major economia. Dar, totuși, vorbim de economii funcționale care au repornit și care totuși sunt gripate încă din evoluția firească.
Energia este vitală azi și economiilor și omului în viața de zi cu zi. Asigurarea securității energetice este un deziderat încă de la începutul revoluției industriale de la sfârșitul secolului XIX. Iar nevoia de mai multe resurse a dus la necontenite războaie (chiar mondiale).
Ceea ce se întâmplă pe piața energiei, în Europa mai ales, arată că nu au fost bine articulate mecanismele energetice astfel încât perioada pandemică suprapusă dorinței de decarbonizare să nu producă efecte negative. Mă refer la mecanismul bursei și accentuării dependenței de surse energetice instabile (geopolitic).
Pe alocuri, hazardul a dus la haos. Hazardul face ca unii să câștige, iar alții să piardă. Haosul însă are perdantă o societate întreagă.
Despre mecanismele eronate de formare a prețurilor (cantități mari pe bursă), de reducere a producției și dependenței de importuri, am scris anterior.
Hazardul artificial prin legea plafonării și compensării schimbă acum câștigătorii și perdanții.
Legea plafonării și compensării reduce temporar nota de plată a consumatorilor de energie electrică și de gaze naturale. Dar, legea are și minusuri, mai mult sau mai puțin vizibile, dar care se dezvăluie zi de zi.
Vor fi afectați negativ toți actorii din piața de energie:
1)Producătorii vor avea profituri mai mici;
2)Distribuitorii și transportatorii vor avea pierderi;
3)O parte dintre furnizori vor avea pierderi/blocaje financiare și vor renunța la licență.
Revenind la lege, aceasta nu este o lege cu efecte nule așa cum se afirmă. Vor fi afectați toți actorii pieței de energie astfel:
1)producătorii care vor avea profituri mai mici, taxe mai mari, dar și o posibilă reducere a vânzărilor (generată de încadrarea în plafoanele de consum); unii producători de energie verde se plâng că plafonarea prețurilor le afectează planurile de investiții, mai ales prin impredictibilitatea pe care o transmite legea;
2)distribuitorii și transportatorii au tarife fixe reglementate de către ANRE; tarifele pentru anul acesta sunt depășite; s-ar impune o majorare de 55% de ex. în cazul distribuitorilor de energie electrică, respectiv de 63% în cazul transportatorului de energie electrică, numai că ANRE nu permite creșteri anuale de tarife mai mari de 7%;
3)furnizorii vor fi în blocaj financiar, pentru că nu-și vor recupera de la stat prea rapid diferențele de preț rezultate din plafonare și compensare; falimentul unor furnizori (sau intrarea în insolvență) mută problema la FUI (furnizorii de ultimă instanță).
Câștigătorii perioadei precedente își numără profiturile. Ele sunt duble față de anul trecut în cazul producătorilor de energie electrică, respectiv triple în cazul producătorilor de gaze naturale. Iar statul a câștigat de două ori: ca acționar și ca încasator de taxe.
Distribuitorul ELECTRICA a pierdut în contextul acestui an 75% din profitul din exploatare; transportatorul TRANSELECTRICA este nevoit a se împrumuta cu 200 milioane lei pentru menținerea sistemului în funcțiune.
Mulți furnizori renunță la licență, în special pe piața gazelor naturale. Clienții acestora vor trebui alocați la furnizorii de ultimă instanță, unde probabil vor plăti prețuri mult mai mari deoarece aceștia nu au marfă cumpărată anterior și pentru noi clienți. Dar, un mare furnizor de ultimă instanță a notificat ANRE că nu mai vrea să fie furnizor de ultimă instanță. Cauzele:
-clienții noi vor fi cu istoric de consum necunoscut, cu perioadă de contract necunoscută;
-plafonarea prețurilor va duce la sume de recuperat de la stat.
De ce se retrag unii furnizori de gaze dacă statul le restituie diferența de preț dintre prețul de achiziție și prețul plafonat? Pentru că de fapt, prețul de achiziție este o medie anuală, prin urmare, mulți furnizori care cumpără azi o marfă energetică scumpă vor primi o diferență mai mică față de prețul de achiziție; asta înseamnă că vor avea pierderi mari. Dintre furnizori, câștigători vor fi cei care au cumpărat marfa în primăvară, atunci când prețurile erau jos. Aceștia pot vinde azi scump și vor prelua clienții micilor furnizori faliți.
https://asociatiaenergiainteligenta.ro/?p=5287&lang=ro
Multora dintre noi, ceea ce întâmplă li se pare a fi un hazard. Corecțiile sunt reactive și tot ca un hazard schimbă câștigătorii și perdanții. Posibil ca acest hazard multiplicat până la haos să fie un mod subtil prin care statul și-a mărit veniturile (până la legea plafonării), iar apoi un mijloc prin care statul ulterior să favorizeze marii actori din piața de energie.
Într-o lume dependentă de energie, o criză a acestui sector conduce la o criză economică, la scumpiri în lanț ale produselor și serviciilor. Securitatea energetică nu este doar o definiție savantă, reprezintă o necesitate. Absența ei este echivalentă unui război, unul fără arme clasice, desigur. Când hazardul este lăsat liber sau încurajat prin inacțiune sau acțiune greșită, se ajunge la haos. Iar haosul reprezintă absența rațiunii și activarea funcțiilor primare: ”scapă cine poate”.
Average Rating