0
0
Ceea ce se întâmplă pe piața energetică depășește orice imaginație sau previziune economică. Un cumul de factori amplificat de un fenomen mondial de creștere a prețurilor din acest sector economic dar și din alte sectoare sunt cele care au inflamat piața energiei.
Anterior, în articolul https://descripto.ro/2021/08/17/cresterea-preturilor/ am vorbit despre vorbit și despre creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Arătam câteva cauze obiective ale acestui fenomen.
În cazul energiei electrice:
Politica europeană de energie verde (creșterea prețului certificatelor de emisie dioxid de carbon;
În cazul gazelor naturale:
Refacerea stocurilor după o iarnă rece;
Măsurile legislative anterioare care au dus la exporturi.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, identifica mai multe cauze obiective pe care apoi le cuantifică.
”Prețul energiei electrice la consumatorul final a crescut în primele 6 luni, cu 24% conform datelor INS, o creștere care a fost interpretată că se datorează următoarelor cauze:
– Creșterea costurilor cu achiziția certificatelor de CO2 de către CET urile care consumă hidrocarburi pentru producerea energiei electrice – apreciată a fi influențat cu cca 4,5% creșterea prețului final de energie;
– Diferența între cerere și ofertă, care a determinat achiziția de energiei din import, importuri mult mai scumpe, care apreciem că a influențat cu cca. 6,2% creșterea prețului final la energie.
Analizând situația din ultimele 2 luni, se observă că ofertele unor furnizori în piață prezintă creșteri ale prețului energiei electrice de până la 65,2%.”
Prin urmare, analiza ne arată că un procent de 11% creștere a prețului energiei electrice are cauze obiective (politici de mediu, importuri), restul fiind rezultatul speculației furnizorilor.
”Prețul gazelor naturale la consumatorul final, a crescut în primele 6 luni cu 20% conform datelor INS, o creștere care a fost interpretată că se datorează următoarelor cauze:
Gas Release Program care a determinat explozia exportului de gaze naturale în primele luni din an ( http://(https://asociatiaenergiainteligenta.ro/?p=5004&lang=ro ) GRP a determinat un fals deficit de gaze, producătorii fiind obligați să nu vândă gaze pe termen lung, practic să blocheze aproape jumătate gazele de pe termen lung.
Estimăm că această situație a determinat o creștere de preț de cca. 6,4%.
Deficitul între cerere și ofertă care a determinat importuri ridicate în anul 2021, inclusiv pentru a acoperi exporturile de gaze, estimăm că au determinat o creștere de preț de 7,9%
Panica din piață, pe fondul lipsei de informații. Având în vedere că nu toate gazele sunt tranzacționate pe bursă, foarte important, în România este existența în piață a informațiilor privind prețurile medii ale gazelor naturale tranzacționate. Estimăm că această situație a determinat o creștere de preț de cca. 6,2%, în trimestrul II 2021
Analizând situația din ultimele 2 luni se observă că ofertele unor furnizori în piață prezintă creșteri ale prețului gazelor naturale de până la 100%.”
Prin urmare, analiza ne arată că un procent de 21% creștere a prețului
gazelor naturale are cauze obiective (politici publice, importuri, etc.), restul fiind rezultatul speculației furnizorilor.
O altă cauză obiectivă dar imputabilă furnizorilor este faptul că aceștia nu și-au asigurat tot necesarul de energie prin contracte pe termen lung cu producătorii și au fost siliți ulterior să achiziționeze energie de pe piața spot la prețuri exorbitante.
Autoritățile nu și-au făcut treaba în ultimii ani, iar contractele de furnizare nu au clauze cu penalizări pentru cazul când furnizorul nu respectă tariful FIX prevăzut. Astfel, furnizorii au avut o mică portiță să trimită notificări clienților privind modificarea (creșterea) tarifelor. Iar eventuale procese în instanță durează; controalele Consiliului Concurenței se întind pe ani buni.
Plafonarea/compensarea facturilor de gaz și curent este o soluție temporară, de avarie. Este rezultatul unui MARE EȘEC în procesul de liberalizare a energiei. Eșec care aparține Guvernului (prin Ministerul Energiei) și Parlamentului (prin ANRE).
Așa cum am avertizat în anii anteriori, investițiile neefectuate se răzbună în creșterea prețurilor. De câțiva ani, foamea de bani a guvernanților de a acoperi creșterile de salarii și pensii a dus la confiscarea a 90% din profiturile firmelor de stat din domeniul energetic. Astfel, capacitățile energetice ale României nu sunt suficiente (în producerea și transportul energiei electrice, în producția, transportul și stocarea gazelor naturale).
Prețuri mai mari înseamnă bani mai mulți la buget (din orice domeniu, urmare a aplicării TVA la o cifră mai mare). Dar, aici în domeniul energetic, mare parte aproducătorilor sunt firme de stat, prin urmare, se generează și profituri mai mari. În plus, statul încasează și alte taxe, redevențe, impozite de la aceste firme.
4,3 miliarde lei mai mult decât anul trecut încasează statul doar de pe urma firmelor din sectorul gaze naturale.
https://asociatiaenergiainteligenta.ro/?p=5115&lang=ro
Cifrele, după primele şase luni, arată însă o acumulare clară de profituri la producătorii de stat şi scăderi pe zona de furnizare. Scăderile mai mari pot fi la furnizorii care au respectat tarifele din contract sau dimpotrivă pot fi la furnizorii care nu și-au contractat pe termen lung cantitatea necesară de energie (iar spectrul falimentului i-a împins la modificarea unilaterală a tarifelor).
Redactorul ZF, Roxana Petrescu, punctează ansamblul situației: ”În perioadele de vârf de consum, România nu îşi poate asigura nici măcar acum energia necesară, importurile având o contribuţie de 14% în dimineaţa zilei de ieri. Transformarea României din exportator net de energie în importator s-a făcut printr-o lipsă cronică de investiţii la nivelul sectorului energetic, cu impact direct în preţ şi în şubrezirea securităţii energetice. Mai departe, creşterea galopantă a preţului emisiilor de carbon pe fondul planului de decarbonizare al UE a dus la explozia preţurilor în tot blocul european, astfel că utilităţile scumpe devin sunt o certitudine pe termen mediu.
Iar în timp ce UE a lansat mecanisme de finanţare pentru a facilita această tranziţie spre zona de energie verde, România se dovedeşte incapabilă în a le accesa, lupta politică internă fiind mai importantă decât atragerea finanţărilor.”
Prin urmare, lipsa investițiilor face ca România să nu poată să-și asigure necesarul de energie electrică (mai nou) și de gaze naturale (cam dintotdeauna deși stăm mai bine decât majoritatea țărilor UE și avem și resurse neexploatate). Energia verde dorită de UE costă scump, iar tranziția lentă ustură.
Dincolo de măsuri reactive, de avarie, populiste, de moment, autoritățile trebuie să corecteze problemele legislative, să facă investiții în domeniu care să conducă la securitatea energetică. Altfel, propun să declare pierdută economia de piață! Care economie de piață funcționează deseori când statul nu se implică deloc (ex. piața telefoniei mobile) și întotdeauna când statul își respectă atributele de reglementare și control.
