Dezbaterile în jurul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) au reliefat noua modă europeană: verde în energie. Europa dorește mai multă energie verde, din surse regenerabile, nepoluante.

Abonații la utilități (energie electrică, gaz) au constatat că facturile lor au crescut în ultima perioada și au asociat această creștere cu liberalizarea pieței de energie. Liberalizarea pieței conduce la o competiție între furnizori, dar aceștia sunt ultimii în lanțul producător – transportator – distribuitor – furnizor. Cu alte cuvinte, este simplist să aruncăm vinovăția pe ultimul din acest lanț pentru simplul motiv că el este cel care ne emite facturile.

Tendința de creștere a prețurilor este mondială și nu afectează doar piața energiei (care contribuie ulterior la majorarea costurilor de producție în toate domeniile).

Câteva cauze:

1.Revenirea bruscă a economiei după o cădere la fel de bruscă solicită cantități suplimentare;

2.Majorarea prețurilor materiilor prime (cărbuni, gaze, petrol, etc.);

3.Creșterea explozivă a certificatelor verzi (la 50 euro/tonă față de 21 euro/tonă anul trecut);

4.Absența investițiilor din ultimii ani (datorată și foamei de bani a Guvernului) a condus la neasigurarea necesarului de consum de energie electrică; importurile de gaz și energie electrică sunt foarte scumpe în ultima perioadă;

5.Iarna lungă a determinat extragerea masivă a gazelor din depozitele de înmagazinare, care se coroborează cu lipsa gazelor disponibile ca să fie înmagazinate;

 

https://www.economica.net/de-ce-creste-de-fapt-factura-la-energie-electrica-explicatii-de-la-furnizori_517046.html

Alte probleme energetice sunt cauzate de legislația adoptată de politicieni.

OUG 114 din 2019 a generat importuri de gaze; corecția implementată în anul 2020 prin programul GRP (Gas Release Program) a condus la exporturi de gaze. Producătorii români au fost și sunt afectați de ambele variante, dar, se pare că acum impactul este major asupra prețului gazelor naturale și consumatorii sunt afectați.

https://asociatiaenergiainteligenta.ro/?p=4439&lang=ro

Despre problema capacităților de producție de energie electrică scrie Cosmin Păcuraru, în articolul următor. Astfel, România are o distribuție neuniformă a capacităților de producție; o capacitate limitată de import; mai multe probleme asupra combustibililor (cărbune, gaze, energie nucleară) cât și asupra energiei regenerabile care nu este stabilă și predictibilă (energie hidro, solară, eoliană, etc.).

https://asociatiaenergiainteligenta.ro/?p=4620&lang=ro

Se poate afirma că Europa se află în tranziție energetică, iar România trebuie să o urmeze (în pofida întârzierilor evidente). Orice tranziție implică costuri suplimentare (de la costuri financiare până la costuri sociale).

Modul în care se vor încălzi consumatorii, se va schimba fundamental.

Capacitățile de producere a energiei electrice sunt insuficiente. La gaze, avem resurse neexploatate în Marea Neagră, dar chiar dacă vor fi fructificate, problema este că ele sunt socotite de UE ca fiind un combustibil de tranziție și nu este departe ziua când utilizarea gazelor naturale va fi penalizată (inclusiv centralele de apartament care nu au fost taxate atâta vreme cât certificatele verzi au fost ieftine, ceea ce deja nu mai este cazul).

O altă problemă majoră este cea a rețelelor de distribuție (curent electric, gaze, energie termică). Acestea sunt uzate moral, tehnic și supra sau subdimensionate, după caz.

Imobilele din România nu au fost construite după standarde de eficiență energetică, prin urmare ele au un consum în exces.

Ar fi necesară o optimizare a sistemelor de distribuție corelată cu sursele locale de energie din fiecare zonă. Acest lucru va permite reducerea costurilor cu transportul energiei, decongestionarea anumitor zone, folosirea de tehnologia și forme de energie noi în zone în care nu există alternative fezabile.

Harta de mai sus este elocventă în descrierea surselor de energie aferente fiecărei zone geografice a României.

Astfel, o soluție optimă ar putea fi:

-În centrul țării, se vor folosi gaze naturale;

-În Banat Crișana, se poate apela la resurse geotermale;

-În zona de deal și munte, se poate folosi biomasa;

-În Moldova, se pot folosi pompe de căldură;

-În Dobrogea, se poate utiliza hidrogenul;

-În Muntenia și Oltenia, se poate apela la un mix între hidrogen și gaze naturale.

https://www.profit.ro/perspective/aei-cum-ar-trebui-incalzite-locuintele-in-urmatoarele-decenii-20246501

Verdele este la modă, dar este scump. Așa se întâmplă cu orice noutate tehnologică. Beneficiile sale ne vor obliga să acceptăm și costurile.

Barometrul Securității Energetice, realizat de INSCOP RESEARCH dezvăluie care sunt părerile românilor despre energie verde, poluare.

”Important este și faptul că 66,8% dintre români au o părere bună despre Pactul Verde European propus de Comisia Europeană prin care statele membre ale UE se angajează să reducă poluarea. Chiar în situația în care unul dintre obiectivele ”Pactului Verde European” este renunțarea la autovehiculele propulsate de motoare termice (benzină, motorină) pentru autovehicule propulsate de motoare electrice sau pe hidrogen, 63,6% dintre români declară că au o părere bună față de aceste standarde”. Poate părea un paradox, dar românii deși vor și prețuri mai mici, vor și energie verde deși aceasta va fi inițial mai scumpă.

61,5% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici, dar politicienii vor să manipuleze o masă mai mare de români.

https://asociatiaenergiainteligenta.ro/?p=4868&lang=ro

”Înaintea banilor, România are nevoie de multe și profunde schimbări sistemice, fără de care investițiile nu se vor înfăptui, de oameni capabili, care să miște lucrurile și să facă ca banii să fie folosiți corespunzător. Dar, poate cel mai important lucru este ca banii vehiculați să fie folosiți nu pentru a face investiții cu proiectanți, produse și companii străine, ci să dezvolte lanțuri valorice de proiectare, producție, execuție, montaj, exploatare, întreținere etc. pe teritoriul României, astfel încât țara noastră să nu mai fie doar o țară consumatoare a unor proiecte-produse-montaje a unor companii externe”  spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

România trebuie să investească în cercetare, trebuie să sprijine tehnologia verde (proiectare, construcție, execuție și montaj) cum ar fi:

 

-Sisteme de producție, transport, stocare și utilizare a hidrogenului;

-Baterii electrice și pilelor de combustie;

-Stații de GNCV și LNG;

-Palete, rotoare, generatoare, etc. necesare turbinelor eoliene;

-Panouri fotovoltaice;

-Pompe de căldură.

Un exemplu de investiție în domeniul bateriilor electrice s-a anunțat recent la Timișoara.

Prin urmare, ”Green is trendy but expensive”. Tranziția energetică nu este ușoară, dar este obligatorie. Dar, nu o putem face oricum, trebuie acționat inteligent în sensul în care să fim implicați în schimbare și nu doar piață de desfacere. Nu trebuie ignorată nici securitatea energetică a României, așa cum s-a întâmplat, din nefericire, în ultimii zeci de ani. România încă are resurse importante care pot fi valorificate optim în perioada de tranziție energetică.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Edmond Cucu
Previous post Facebook și tulburările de personalitate
Next post Cum să desenezi tabloul perfect