0
0
Postarea pe Facebook a devenit o acțiune frecvent efectuată de aproape toată lumea în fiecare zi. Chiar dacă nu avem tendința de a pune prea multe gânduri în ceea ce împărtășim cu prietenii noștri, studiile constată că postările noastre pot spune foarte multe despre personalitatea noastră.
Fotografiile sunt partea cea mai interesanta din ceea ce semnifică rețeaua de socializare, căci nimic nu te poate face mai curios decât să vezi cum mai arată cei pe care îi cunoști.
În aceeași măsură, fotografia de profil este elementul principal prin care poți fi identificată de cei care doresc să-ți devină prieteni, de aceea este important să alegi poza care să te reprezinte cel mai bine. Preferințele în ceea ce privește alegerea pozei de profil diferă de la o persoană la alta, însă te-ai întrebat oare vreodată ce spune fotografia aleasă despre personalitatea cuiva?
O poză valorază cât 1.000 de cuvinte. Un instantaneu cu o chitară, echipa de fotbal sau alt hobby ar putea spune ori că este foarte interesat de acest gen de activități, fie că alege astfel de poze intenționat, pentru că stie că ,,prietenilor” le place să vadă astfel de lucruri. O poză cu un animal arată că este foarte grijuliu, dar intră și pe restul albumelor, pentru a vedea dacă Azorel este în fiecare poză și nu cumva a devenit o obsesie.
Dacă este o persoană puternică, va alege un portret, însă dacă acum suferă din cauza singurătății, pisica îi va ține locul în fotografia de profil.
O echipă internațională de oameni de știință, care a analizat mii de poze de profil de pe rețelele de socializare, dar care a evaluat printr-o serie de teste și posesorii conturilor, a arătat că se pot trage destule concluzii doar din fotografiile postate.
Potrivit acestora, pozele de profil indică destul de clar personalitatea. Astfel, dacă acestea pot fi considerate „artistice”, fiind de bună calitate, cu un contrast bun, neblurate, ele „trădează” o personalitate deschisă. În plus, în cazul acestor oameni, poza de profil poate să nu arate un chip, ci un lucru, un obiect, un peisaj.
Cei cu poze de profil colorate, vii, luminoase, sunt firi organizate, oameni disciplinați, care se achită la timp de sarcini, ambițioși. Preferă să urmeze un plan decât să fie spontani.
Adesea, în fotografiile de profil apar zâmbind sau exprimând stări din sfera pozitivului.
Extrovertiții au însă cele mai colorate imagini de profil, adesea în acestea apărând mai multe persoane. Sunt oameni care debordează de energie și emoții pozitive, care se simt stimulați de compania altora. Sunt entuziaști, oameni de acțiune, care spun usor „da” sau „să mergem/să facem asta”. În grupuri, sunt cei care vorbesc cel mai mult, care atrag cel mai mult atenția.
Internauții care pot fi considerați „agreabili”, au și ei fotografii de profil în culori tari, însă adesea blurate. Chipurile lor exprimă emoții pozitive.
Nevroticii, a arătat studiul, au fotografii de profil simple, adesea alb-negru sau în culori neutre. Aceștia preferă să nu posteze fotografii care să conțină chipuri. Atunci când un chip este prezent, acesta nu exprimă emoții pozitive.
În mod poate surprinzător, o persoană care publică mai mult poze cu copiii şi cu viaţa de familie, este un om foarte conştiincios, bine organizat şi muncitor. De asemenea, aceste persoane publică şi multe poze sau filmuleţe amuzante şi au foarte mulţi prieteni online.
Descrierea personală
Dacă descrierea personală a cuiva este cea mai lungă de acest gen pe care ai citit-o în viața ta, întreabă-te de ce este atât de dornic să își expună atât de mult din sentimente și simțiri pe o pagină publică. Ori este foarte „pompos”, ori nu își dă seama cât de bine este să păstrezi o zonă privată bine delimitată.
Potrivit dr. Tara Marshall, autorul studiului publicat în revista ”Personalitate și diferențe individuale ”, oamenii care se caracterizează prin trăsături de narcisism, au tendința de a posta pe Facebook despre realizările, exercițiile și dietele lor.
Dr. Marshall a declarat că narcisiştii au tendința de a împărtăși astfel de postări, deoarece primesc mai multe aprecieri și comentarii cu privire la astfel de actualizări. În mod ironic, chiar dacă prietenii lor le apreciază postările pe facebook, de obicei, în secret, le displac.
Studiul în sine a constat într-un sondaj realizat cu ajutorul a 555 de utilizatori Facebook și a persoanelor cărora le place platforma social media.
O altă corelație interesantă găsită în cadrul grupului de persoane chestionate a fost că persoanele care au o stimă de sine scăzută tind să actualizeze în mod regulat postările despre partenerul lor de viaţă actual.
Actualizările de status
Un om care nu poate să stea 10 minute fără să-și schimbe statusul, arată fie că își acordă foarte multă importanță, fie că nu are deloc stare. Pe de altă parte, un om care nu postează nimic pentru o perioadă lungă de timp, simte că poate fi judecat de așa-zișii lui prieteni, fapt ce l-ar deranja îngrozitor.
Fiecare dintre noi are în lista de prieteni de pe Facebook măcar unul, dacă nu mai mulți, care pare să trăiască online. Care să fie explicația unui astfel de comportament?
Un studiu realizat de Universitatea Freie, din Berlin, și de Institutul Max Planck, a ajuns la concluzia că este puțin diferit creierul acestor persoane. Concret, oamenii care simt nevoia de a împărtăși totul pe rețelele sociale, pur și simplu au mai multă activitate în anumite regiuni cerebrale, informează ,,The Independent”. După ce creierul a 35 de persoane, voluntari în cadrul studiului, a fost scanat, s-a observat că aceștia aveau mai multe conexiuni între neuroni aflați în regiuni cerebrale care răspund de împărtășirea informațiilor personale.
În plus, cei care au obiceiul de a posta totul despre ei și despre ce li se întâmplă online, sunt oameni interesați de persoana lor, care adesea se gândesc la ei, la viața pe care o duc, la tot ce este legat de propria persoană.
Preocuparea față de propria persoană e firesc oglindită în postările lor pe rețelele sociale. Potrivit autorului studiului, dr. Dar Meshi, oamenilor le place să împărtășească informații despre propria persoană, iar în timpurile acestea, o cale de a face acest lucru este folosirea platformelor precum Facebook. Deși unii cred că a împărtăși totul despre propria persoană pe Facebook este o obsesie pentru această rețea socială, în realitate e vorba de cu totul altceva.
Utilizatorii Facebook au tendința să-și actualizeze profilul în conformitate cu una dintre cele cinci mari trăsături de personalitate (extrovertit, deschis, agreabil, nevrotic și conștiincios) conform studiilor realizate de Brunel University.
Ceea ce au descoperit a fost:
Persoanele nevrotice folosesc Facebook deoarece doresc să primească validare de la ceilalți;
Persoanele narcisiste simt nevoia să-și facă vizibile realizările, dietele pe care le țin, exercițiile pe care le realizează și tânjesc după atenția care se reflectă în numărul de „like-uri”;
Persoanele deschise și creative își actualizează profilul cu ajutorul unor postări cu subiecte intelectuale sau teme politice.
Persoanele conștiincioase nu postează foarte des, iar atunci când o fac, postările sunt legate în general de copiii acestora.
Studiul a constatat, de asemenea, o corelație directă între deschiderea oamenilor față de ceilalți și frecvența cu care aceștia postează pe reţelele sociale. În timp ce introvertiţii postează puțin în mod regulat, extroverții tind să actualizeze adesea peretele de pe Facebook cu postări privind activitățile aparent luminoase și actualizările din viață de zi cu zi.
Mai mult, cei cu mare deschidere au mult mai multe șanse de a împărtăși subiecte intelectuale, datorită tendinței lor de a folosi Facebook-ul pentru a împărtăși tot felul de informații.
Ceea ce esteș și mai interesant la acest studiu, este răspunsul pe care oamenii îl au față de like-urile si comentariile pe care le primesc la postările lor. Potrivit dr. Marshall, cei care sunt recompensați cu “like-uri” la postările lor tind să se simtă social incluși, în timp ce aceia care nu primesc atâtea aprecieri tind să se simtă excluşi.
Conținutul statusului
Pentru majoritatea oamenilor, Facebook este un loc luminos și reconfortant unde socializează, împărtăsesc impresii, postează fotografii și se simt în siguranță.
Un nou studiu relevă faptul că platforma social media, prin intermediul actualizărilor de stare, poate dezvălui o serie de trăsături de personalitate, inclusiv cele care trădeaza tendințe psihopatice.
Dacă Farmville și Mafia Wars ocupă 50% din update-uri sau mai mult, probabil caută un refugiu virtual pentru că nu are foarte multe lucruri de preț în viața reală. Fantezia poate să fie amuzantă, dar s-ar putea ca acestă persoană să aibă probleme în relaționarea față în față.
Cerceătorii de la Academia Sahlgrenska și de la Universitatea Lund din Suedia, au constatat ca actualizările de stare de la unele profiluri de pe Facebook indică tendințe psihopatice referindu-se la prostituție, pornografie sau crimă, relatează Daily Mail.
„Persoanele cu tendințe psihopatice sunt puternic axate pe propriile lor dorințe și nu manifestă empatie pentru alții. Acești oameni nu țin cont de norme și reguli și au o înclinație mai mare spre a comite infracțiuni”, au declarat cercetătorii.
Studiul a constatat că persoanele cu trăsături narcisiste sunt egoiste, cu o părere foarte bună despre sine și cu o încredere exagerată în propriile abilități. De asemenea, studiul arată că utilizatorii Facebook cu personalități extrovertite și deschise au, în general, mulți prieteni și își actualizează statusul mai des decât ceilalți.
Persoanele cu trăsături machiavelice sunt cinice, distante emoțional și neafectate de morală. Ele înșală și manipulează oamenii pentru a obține avantaje personale. Cercetarea s-a bazat pe teste de personalitate și analiza conținutului „actualizări de stare” de pe Facebook pentru mai mult de 300 de americani și este prima de acest gen.
Un alt studiu realizat pe 75.000 de profiluri de Facebook, arată modul în care personalitatea utilizatorului este scoasă în evidență de statusurile pe care le scrie. Studiul a fost realizat de savanții de la Universitatea din Pennsylvania și publicat în revista ,,PLOS ONE”. Conținutul referitor la actualizarea stării a fost apoi studiat cu algoritmi de analiză semantică latentă (LSA), care este o metodă de măsurare a semnificației cuvintelor.
Cercetătorii au analizat limbajul folosit de utilizatorii Facebook și au aflat astfel diferențele de personalitate dintre aceștia.
Subiecții supuși studiului au completat chestionare în care notau cu cifre anumite trăsături ale personalității lor: cât sunt de extrovertiți, agreabili, conștiincioși, comunicativi sau nervoși.
Ulterior, cercetătorii se uitau la profilul lor de Facebook, să vadă limbajul folosit, care ar corespunde acestor trăsături.
Spre exemplu, extrovertiții folosesc mai des cuvântul “petrecere”, iar cei mai stresați scriu des despre “depresie”.
Studiul a oferit și informații neașteptate. Introvertiții discută mai des despre desenele animate japoneze tip manga sau anime, iar personele relaxate vorbesc mult despre vacanță, sporturi sau mers la biserică. Persoanele mai puțin comunicative folosesc frecvent abrevieri.
Cei care scriu mereu despre cât de fericiţi sunt cu partenerul de viaţă demonstrează că au probleme cu respectul de sine. Ei caută prin aceste postări să compenseze nesiguranţa lor şi să arate că relaţia merge foarte bine, este sigură şi puternică. De cele mai multe ori, utilizatorii care fac asta devin foarte antipatici.
Utilizatorii care scriu mai mult despre convingerile lor politice sau alte lucruri din sfera intelectuală demonstrează că sunt persoane curioase, creative şi deschise la minte. Ei simt nevoia să îi informeze pe alţii prin intermediul Facebook, să-şi spună opiniile, nu vor să discute subiecte banale.
Cei care postează mereu poze cu grupul lor de prieteni sunt persoane extrovertite, cu o viaţă socială intensă. Au foarte mulţi prieteni şi postează foarte des, de asemenea sunt foarte vorbăreţi.
Există şi o categorie de utilizatori care vor să atragă atenţia prin Facebook şi să provoace mila celor din jur. Ei scriu mai mult despre dramele prin care trec şi exagerează foarte mult orice problemă reală. În realitate, ei caută să obţină validare de la prietenii online ca să umple un gol pe care îl au în viaţa reală. Sunt persoane anxioase, nevrotice.
O altă categorie interesantă de utilizatori este a celor care publică poze în care se laudă cu aspectul lor fizic, cu sportul pe care îl fac şi care sunt foarte interesaţi de cum arată. De obicei este vorba de persoane narcisiste, care cerşesc apreciarea celor din jur. Chiar dacă pozele lor primesc de regulă multe comentarii de apreciere şi like-uri, este posibil să îi deranjeze pe prieteni prin această constantă dorinţă de a se laudă în faţa altora, scrie Huffington Post.
Ce scrie la relație
Dacă pe Facebook scrie că este într-o relație și totuși el flirtrează cu tine tot timpul este posibil să vrea doar o aventură, păstrându-și în tot acest timp prietena oficială.
Iar dacă scrie că este însurat și avansurile la adresa ta nu contenesc, mai bine îl scoți de la prieteni înainte să ai probleme.
Are obiceiul să-ți dea poke tot timpul
Aceasta este o modalitate prin care te va atenționa că îi pari simpatică, dar este foarte posibil să acționeze astfel și cu alte prezențe feminine din lista sa.
Prietenii lui
Dacă are numai câteva rude la prieteni, poate să fie genul ancorat de mamă și viața sa de adolescent etern. Dacă, în schimb, are 1.000 și mai bine de prieteni, este posibil să fie un bărbat care să nu poată să spună „nu” și care se simte gol pe interior, astfel încât își umple timpul cu viața altora.
Grupurile din care face parte
Este bine să vezi că un barbat are prieteni, hobby-uri si ocupații, dar, dacă face parte din mai multe grupuri decât o adolescentă, este posibil să aibă nevoie disperată de a fi mereu aprobat de ceilalți, neavând o personalitate prea puternică.
La ce dă „like”
Un barbat căruia îi plac un milion de lucruri (produse, oameni, celebrități, evenimente sau companii) poate să pară puțin disperat. Poate să fie într-adevăr interesat de o mulțime de lucruri, dar poate să facă totul de fațadă, la fel de bine. Orientarea homosexuală a unui utilizator este dedusă nu pentru că acesta accesează site-uri gay, ci în funcție de preferințele sale muzicale și de emisiunile TV pe care acesta le urmărește.
Persoanele cu un coeficient de inteligență (IQ) ridicat, apreciază cel mai adesea emisiuni politice de satiră sau filme clasice americane precum “Să ucizi o pasăre cântătoare/ To Kill a Mockingbird” și “Nașul”. Utilizatorii cu un coeficient de inteligență scăzut preferă marca Harley Davidson și pe Bret Michaels, solistul trupei rock Poison, foarte populară în anii ’80, afirmă autorii acestui studiu.
Având în vedere că utilizatorul mediu de Facebook are în jur de 227 de „like-uri” în lista de lucruri şi subiecte pe care le apreciază, cercetătorii cred că această abordare permite o bună descoperire a personalităţii individului.
Studiul se bazează pe o cercetare anterioară a Universităţii Cambridge, publicată în martie 2013, care a arătat că un ansamblu de trăsături psihologice şi demografice poate fi prezis cu un grad mare de exactitate prin analizarea „like-urilor” de pe Facebook. Noua cercetare a fost realizată pe un eşantion de 86.220 de voluntari, prin intermediul Facebook, participanţii completând un chestionar referitor la trăsăturile lor de personalitate şi permiţând accesul la lista lor de „like-uri”.
Rezultatele furnizează o evaluare privind cinci principale trăsături de caracter: deschiderea către nou (curiozitate şi imaginaţie), extrovertire (tendinţa de a căuta compania altora), conştiinţă (autodisciplină, respectare a obligaţiilor), faptul de a fi agreabil (tendinţa de a fi cooperant şi de a empatiza) şi impulsivitate (instabilitate emoţională).
Cercetătorii au putut descoperi aceste trăsături de caracter în „like-urile” fiecărui voluntar. De exemplu, aprecierea operelor lui Salvador Dali şi a meditaţiei arată o persoană foarte deschisă la tot ceea ce este nou.
Jocurile pe computer
Dependenţa de jocuri ar putea fi inclusă pe lista tulburărilor psihice. Sunt tot mai prezente în vieţile oamenilor. Victime sigure sunt copiii şi adolescenţii care tastează zile în şir fără pauză numai de dragul de a trece de la alt şi alt nivel.
Dorina Stamate, psiholog: ’”Dependența are în spate o nemulţumire, ceva cu care noi încă nu am învăţat şi nu ştim cum să-l gestionam şi atunci căutam ceva care ne oferă o satisfacţie imediata.″
Pentru că problema este una la nivel global, Organizația Mondială a Sănătăţii vrea să tragă un semnal de alarmă şi să includă dependența de jocuri în lista tulburărilor mintale, comportamentale şi de neurodezvoltare.
Conform proiectului OMS, o persoană poate fi diagnosticată cu această afecţiune atunci când prezintă o tulburare de control asupra jocului, adică îl pune pe primul loc lăsând la o parte alte interese şi activităţi zilnice şi continuă să se joace chiar dacă apar consecinţe negative. Iar uneori acestea pot fi foarte grave.
Muzica pe care o ascultă
„Oamenii își definesc adesea identitatea prin gusturile muzicale, purtând anumite haine, frecventând anumite localuri și folosind anumite tipuri de jargon. Nu e ceva surprinzător că personalitatea ar trebui să fie legată de preferinţele muzicale”, a declarat prof. Adrian North, de la Universitatea Heriot-Watt, citat de Reuters.
Alături de echipa sa, expertul a efectuat cea mai amplă cercetare privind asocierea dintre gusturile muzicale ale unui individ și trăsăturile de personalitate ale acestuia.
La studiu au participat mai mult de 36.000 de voluntari din toată lumea. Aceștia au fost rugaţi să evalueze 104 tipuri de genuri muzicale, în funcţie de propriile lor preferinţe. Apoi, fiecare a luat parte la un test de personalitate.
Rezultatele au arătat că, de exemplu, persoanele care obișnuiesc să asculte muzică clasică au o stimă de sine ridicată, sunt creativi și introvertiţi. De asemenea, și ascultătorii de jazz și blues sunt caracterizaţi de o stimă de sine ridicată, de creativitate și, în plus, sunt firi sociabile și deschise. Cei care ascultă muzică country sunt atât persoane sociabile, cât și muncitoare.
În cazul ascultătorilor de muzică rock și heavy metal însă, experţii au avut parte de o surpriză. Concluziile au arătat că aceștia sunt firi blânde, cu o stimă de sine scăzută, contrar modului în care sunt percepuţi în general. De asemenea, nu sunt persoane foarte muncitoare și nici foarte sociabile, însă sunt caracterizate de creativitate.
„Publicul larg a susţinut un stereotip legat de fanii heavy metal, ca fiind deprimaţi cu tendinţe suicidale și reprezentând un pericol pentru ei înșiși și pentru societate în general. Dar sunt de fapt delicaţi”, susţine prof. North, citat de BBC.
Un alt grup de cercetători a împărţit preferinţele muzicale în cinci mari categorii. Pe baza răspunsurilor a peste 5.000 de voluntari, ei au putut descoperi care sunt trăsăturile de personalitate ce definesc fanii respectivelor genuri muzicale, scrie dr. Todd Kashdan, de la Universitatea George Mason, într-un articol pentru Psychology Today.
Una dintre categorii a inclus muzica suavă, care transmite sentimente de tristeţe, este relaxantă sau romantică (soul, soft rock sau R&B). Cei care ascultă astfel de melodii sunt persoane creative și curioase, deschise către noi experienţe. La fel sunt descriși și fanii muzicii sofisticate, muzică „instrumentală, complexă, inspiraţională, inteligentă” (de exemplu muzica clasică). În plus, aceștia din urmă sunt firi docile și au preferinţe politice liberale.
Următoarea categorie este muzica simplă, „relaxantă, romantică și chiar tristă” (de exemplu mainstream country), ascultată în general de persoane agreabile, dar care nu sunt caracterizate de curiozitate, creativitate sau de un interes de „explorare a sentimentelor, valorilor și viselor”, scrie dr. Kashdan.
Muzica intensă, zgomotoasă, cu sunete agresive, distorsionate sau electrice (precum punk sau heavy metal) este preferată de persoanele cu o personalitate dominatoare, caracterizate de „un stil de comunicare impulsiv”.
Același stil de comunicare impulsiv este specific și fanilor muzicii contemporane, (caracterizată de sunete electronice, de exemplu rap sau muzică electronică). Aceștia sunt firi extravertite, agreabile, dar se fac greu de remarcat în cadru social.
Tulburarea de personalitate duce persoana în cauză în situația în care aceasta întâmpină dificultăți în a percepe situații și alte persoane și a relaționa cu acestea.
Mai departe apar probleme și limitări considerabile în ceea ce privește relațiile, activitățile sociale, munca și școala.
