Așa cum trandafirii roșii sunt ușor de găsit, femeia înțelegătoare ar fi ceva banal. Dar o femeie iubitoare de cale și dornică de cinism este un moft pe care ți-l permiți doar după ce ai fost mic.
Când ai crescut suficient de mare, te uiți după cale și te gândești care sunt
imperiale. Te uiți printre lilieci albi și te gândești prin absurd de ce doamnei cu cinismul îi place movul pe cale dar liliecii îi vrea numai albi.
Liliecii lila și trandafirii roșii se găsesc și în grădină. Calele mov și liliecii
albi se găsesc doar odată pe an, în locuri fixe, pe care le afli doar după îndelungi căutări dezarmante. Odată ce doamna cu cinismul a ajuns o parte din tine și îi oferi oricând florile preferate, remarci că ai crescut și mai mare. Se uită la tine și te sărută cu poftă. Îți umezește rădăcinile și crești și mai mare. Din când în când o prinzi de mână și plecați la plimbare. Va remarca faptul că ai crescut și mai mare, așa că își va pune tocuri. Ca să nu fii prea mare. Ajungi să-i așezi un fir de liliac alb după ureche. Fără să vrei te uiți la verde și mai crești puțin. Te place înalt, dar nu exagerat, așa că se înalță pe vârfuri și te ia după gât. O ridici de la mijloc și o strângi cât poți de tare. Ai crescut destul. Acum fugi cu spatele la soare în timp ce ea își pune fruntea pe gâtul tău și-ți șoptește ceva cu gândul la departe.
Vă duceți în parc. Doi oameni mari. Tu, domnul cu florile și ea, doamna cu cinismul.
Vă așezați în poartă ținându-vă de mână. Așteptați startul.
Prima victorie se pregătește să alerge.
Ai crescut destul de mare.