Cu ceva întârziere (100 de zile) au avut loc și alegerile locale. Nimic nou sub soare în județul Buzău: PSD își păstrează supremația. PSD pierde un număr de primării, dar își consolidează temeinic municipiul Buzău, printre altele.

Principalul partid, PSD, a avut lista de candidați cea mai mare. A câștigat lejer competiția pentru președinția Consiliului Județean, dar prin alianță cu ProRomânia. A avut candidați proprii pentru primării cu 2 excepții: comuna Scorțoasa unde nu a avut candidat și municipiul Râmnicu Sărat unde a mers tot în alianță cu ProRomânia. PNL, nu a avut candidați în 9 comune. Celelalte partide, au avut liste și mai reduse. Alianța USR-PLUS, cu număr redus de candidați, a reușit ”performanța” ca în comuna Calvini să aibă candidați separați.

Partidele non-PSD au preferat să meargă pe cont propriu, deși sistemul electoral (cu alegeri într-un singur tur de scrutin) le dezavantajează clar. Cu toate acestea, partidele non-PSD au reușit performanțe mult mai bune decât în anul 2016.

Astfel, distribuția numărului de primari aleși în 202 este următoarea:

Comparativ cu anul 2016, PSD pierde 10 mandate (socotind că mandatul de primar al municipiului Râmnicu Sărat rămâne la PSD, deși obținut într-o alianță). PNL obține 2 mandate în plus; intră pe harta politică partidele: PMP, ProRomânia și Alianța USR-PLUS.

Sistemul electoral și existența unui partid dominat, favorizează continuitatea administrațiilor anterioare. Cu toate acestea, au apărut un număr important de primari noi (15%). Practic, în restul de 85%, fie primarii au fost realeși (chiar dacă a schimbat partidul precum în comuna Năeni), fie primarii au predat ștafeta unui alt membru al aceluiași partid (8 cazuri).

Pe lângă PSD, în județul Buzău, organizații performante au următoarele partide: PNL, PMP și ProRomânia, care pe lângă primari aleși au reușit un număr important de clasări pe locul 2 în competiția electorală.

Notă:

PIP = Partidul Inițiativa Pătârlagele (scor foarte bun);

AUR = Alianța pentru Unitatea Românilor

3 independenți pe locul 2.

În multe UAT-uri (unități administrative teritoriale), competiția a fost un galop de sănătate. Mai jos, avem un grafic cu marjele de diferență din primii 2 candidați în cele 87 UAT-uri:

În 3 comune (Bisoca, Chiliile și Valea Salciei), alegerile au fost fără istoric: un singur candidat, primarul în funcție, care a fost reales. În celelalte UAT-uri, diferența dintre primii 2 clasați a fost între 0,60% (Beceni și Bozioru) și 95% (Luciu).

Ca număr de voturi, departajarea s-a făcut la:

  • 4 voturi în comuna Bozioru (candidatul de pe locul 3 fiind la 26 voturi de primul loc);
  • 15 voturi în comuna Beceni;
  • 18 voturi în comuna Chiojdu;
  • 24 voturi în comuna C.A. Rosetti;
  • 25 în comuna Pardoși.

Cel mai mic număr de voturi care a adus o primărie: 157 de voturi (comuna Pardoși).

Analizând localitățile unde s-a produs schimbarea, se poate constata că unii primari aleși covârșitor în anul 2016 (unii chiar cu scoruri astronomice de 80% sau 92%) au pierdut acum, în anul 2020!

UAT Rezultat în anul 2016 Primar 2020
Primar Scor
Beceni PSD 79,47% PNL
CA Rosetti PSD 71,39% ProRomânia
Calvini PSD 49,21% PNL
Cătina PNL 53,22% PSD
Colți PSD 48,57% PMP
Gura Teghii PSD 40,88% PMP
Lopătari PSD 65,34% USR-PLUS
Pardoși PSD 69,27% PNL
Puiești PNL 63,73% ProRomânia
Scorțoasa PSD 52,90% PMP
Scutelnici PSD 41,94% PNL
Zărnești PSD 69,03% PMP
Ziduri PSD 92,30% ProRomânia

În concluzie, aceste alegeri locale s-au desfășurat atipic, iar sistemul electoral a dat întâietate continuității administrative (prin numărul primari realeși sau care și-au predat ștafeta în interiorul partidului) și politice (prin păstrarea hegemoniei PSD). Ceilalți concurenți politici au avut câteva performanțe punctuale, unele destul de surprinzătoare. Nu putem decât spera că au fost votate proiecte câștigătoare pentru societate.

 

 

Edmond Cucu
Previous post FINAL NEAȘTEPTAT
Next post AI VREA SĂ FII UCENIC?