0
0
Minunat ! Extraordinar ! Fantastic ! Nu este prea mult spus pentru a descrie unul dintre cele mai importante evenimente de diplomație culturală a României : participarea la Festivalul Internațional de Arte EUROPALIA.
Festivalul Internațional de Arte EUROPALIA este unul dintre cele mai importante festivaluri de artă din lume și este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, organizată o dată la doi ani, sub patronajul Familiei regale a Belgiei, la Bruxelles și în zonele învecinate, inclusiv în alte ţări – Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Olanda, Luxemburg și Germania. EUROPALIA are un public potențial de 50 de milioane de persoane.
Festivalul a debutat în 1969 și are un caracter multidisciplinar: arte vizuale, artele spectacolului, muzică, film, literatură, educație culturală. Printre ţările invitate de onoare la ediţiile precedente s-au numărat: Italia (1969 şi 2003), Franţa (1975), Spania (1985), Portugalia (1991), Republica Cehă (1998), Polonia (2001), Federaţia Rusă (2005), R. P. Chineză (2009), Brazilia (2011), India (2013), Turcia (2015), Indonezia (2017).
La ediția a 27-a, cea care a marcat, simbolic, 50 de ani de existență neîntreruptă a celui mai important festival bienal din Belgia, România a fost țară invitată de onoare. Participarea României la EUROPALIA a fost pregătită de un Grup de lucru format din reprezentanți ai Institutului Cultural Român – coordonator, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Secretariatul General al Guvernului.
În data de 14 septembrie 2017, a avut loc la Bruxelles ceremonia de semnare a Acordului -cadru pentru organizarea Festivalului EUROPALIA România, 1 octombrie 2019 – 2 februarie 2020. Potrivit Acordului-cadru, „Festivalul se distinge prin manifestări culturale și artistice de înalt nivel, reflectând, atât trecutul țării, cât și vitalitatea creației contemporane“.
Documentul a fost semnat, pentru partea României, de domnul Lucian Romașcanu, ministrul culturii și identității naționale, și pentru EUROPALIA International, de contele Georges Jacobs de Hagen, președinte.
„Tot ce este important a fost consemnat în acest acord. Este esențial că suntem o echipă și că avem aceleași obiective. Există o puternică motivație și implicare în acest proiect pe care dorim să îl realizăm împreună. Așteptăm cu nerăbdare prezența României la Festivalul EUROPALIA 2019-2020“, a declarat contele Georges Jacobs de Hagen, președinte EUROPALIA Internațional.
„Suntem onorați să fim partenerii dumneavoastră la 50 de ani de la prima ediție a EUROPALIA. Acest festival este o ocazie extraordinară prin care putem să facem cunoscută cultura română și valorile ei “, a subliniat dl Lucian Romașcanu, ministrul culturii și identității naționale.
6 iunie 2019 – Conferința de presă pentru anunțarea României ca țară invitată la EUROPALIA a avut loc într-o minunată clădire istorică, în centrul orașului Bruxelles, Palais d’Egmont, care este astăzi sediul Ministerului Afacerilor Externe, la care au participat reprezentanți EUROPALIA, Institutului Cultural Român, ai Guvernului României, Guvernului Belgiei, numeroși ziariști.
Vizibilitatea pe care acest prestigios festival urma să o ofere României în toate domeniile artistice, în domeniul industriilor creative, al cercetării, inovației și creativității românești, în promovarea patrimoniului material și imaterial național era una de excepție : patru luni de Românie în inima Europei, cu peste 250 de proiecte de arte vizuale, muzică, teatru, cinema, literatură, arte performative în BENELUX, Franța, Marea Britanie, Germania.
Este imposibil să redau, fie și numai prin titluri, multitudinea și complexitatea evenimentelor care au făcut parte din programul EUROPALIA România, cu un ‘brin de Roumanie’ în fiecare zi, timp de peste patru luni, de aceea mă voi opri doar la câteva dintre ele, unele prezentate de organizatori sub denumirea de « evenimente-far » și care, o spun cu mândrie ‘patriotică locală’, au reprezentat … BUZĂUL la EUROPALIA.
1 octombrie 2019 : Majestăţile Lor Regele Philippe al Belgiei şi Regina Mathilde, alături de preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, au luat parte la concertul de deschidere a Festivalului Internaţional de Arte EUROPALIA 2019, ediţie dedicată României și au vizitat expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei”, expoziție de o valoare exceptională, având în vedere că ultima retrospectivă Brâncuși a fost organizată în urmă cu 25 de ani, la Paris.
Constantin Brâncuși (1876-1957) este unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului 20, considerat pionier al modernismului. Expoziţia prezentă la Palais des Beaux-Arts BOZAR, hub-ul cultural al Belgiei, curatoriată de istoricul de artă Doina Lemny, a reunit, pe lângă fotografii şi documente, opere de artă ale marelui artist român împrumutate din mari muzee ale lumii: Tate Gallery – Londra, Muzeul Rodin şi Centrul Pompidou – Franţa, Muzeul Hirshhorn – Washington şi Muzeul Guggenheim – New York, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă – Craiova, dar şi lucrări din colecţia Academiei Române şi din colecţii private.
Turul expoziţiei „Brâncuşi. Sublimarea formei ” a fost urmat de un concert impresionant susţinut de ansamblul RaRo-SoNoRo. „Rapsodia nr. 1” a lui George Enescu a lăsat în memoria celor prezenţi una dintre cele mai pregnante asocieri cu România culturală : Brâncuşi și Enescu.
Lume multă, un Turn Babel, cuvinte de laudă în română, franceză, engleză, neerlandeză, germană. Rege, Regină, Președinte, miniștri, conți și viconți, ambasadori, personalități din domeniul academic, cel cultural, politic sau de afaceri, toți au „respirat” românește la BOZAR.
Datorită succesului de care s-a bucurat, expoziția a fost prelungită încă o lună. Peste 116 000 de vizitatori au venit la întâlnirea cu Brâncuși la BOZAR, cu minunatele lui Măestre, Domnișoare, Muze, Copii, Ledă, Cumințenii, Săruturi, Coloane.
Dar, pentru mine ca buzoiancă, cel mai frumos, deosebit, valoros exponat era Rugăciune, plasat de organizatori chiar la intrarea în spațiul operelor lui Brâncuși. Fiecărui grup, la fiecare nouă vizită făcută cu prieteni români sau străini, cu parteneri sau reprezentanți ai multor instituții europene, am spus povestea Rugăciunii din Cimitirul Dumbrava din Buzău, a poveștii de dragoste dintre ‘frumoasa fată bogată’ Eliza Seceleanu și avocatul Petre Stănescu, a șederii lui Brâncuși la Buzău, în casa Seceleanu, astăzi ISJ Buzău, a soclurilor din piatră de Măgura, create și mângâiate de Brâncuși. Unii invitați au făcut imediat legătura cu nu mai puțin celebrul ‘Le baiser/Sărutul’, altă sculptură creată de Brâncuși ca simbol al iubirii, așezată pe mormântul Tatianei Rachewskaïa din Cimitirul Montparnasse – Paris. Dar, încântătoare a fost replica reprezentantului cultural al Ambasadei Spaniei : « Donc, le cimetière Dumbrava est le Montparnasse de Buzau ! Et les deux sculptures, créées la première décennie du siècle passé ! / Deci, cimitirul Dumbrava este Montparnasse-ul Buzăului ! Și ambele sculpturi, create în primul deceniu al secolului trecut ! »
Două expoziții-eveniment dedicate patrimoniului istoric al României, ce au reunit sute de artefacte și seturi de piese antice descoperite pe teritoriul țării noastre. Pentru organizarea acestor expoziții internaționale, Muzeul Național de Istorie a României a colaborat cu instituții muzeale din România, printre care și Muzeul Județean Buzău. Domnul Daniel Costache, directorul Muzeului Județean, a fost prezent și a reprezentat Buzăul la ambele expoziții.
Expoziția „Dacia Felix. Trecutul glorios al României” de la Muzeul Gallo-Roman din Tongeren, a fost dedicată patrimoniului istoric al României și a reunit 298 de artefacte și seturi de piese antice descoperite pe teritoriul țării noastre, prezentat drept spațiu de interferență a civilizațiilor scitică, greacă, celtică, dacică, getică și romană. Publicul a avut ocazia să descopere nu doar istoria civilizațiilor antice de pe teritoriul românesc, ci, grație unui documentar-suport realizat de o echipă belgo-română, a putut vedea peisaje și locuri fabuloase ale României de astăzi, filmate cu drone și cu camera video.
Situat în Provincia Limburg, Regiunea Flandra, Tongeren este cel mai vechi oraș din Belgia și unul dintre cele mai vechi orașe europene, făcând parte din Most Ancient European Towns Network. În perioada Imperiului Roman, a fost capitala provinciei romane Civitas Tungrorum, fiind cunoscut ca Aduatuca Tungrorum. Muzeul Gallo-Roman din Tongeren a fost distins cu prestigiosul European Museum of the Year Award (EMYA), iar prezența expoziției „Dacia Felix” în spațiul muzeului a fost un amplu și inedit periplu prin culturile antice documentate în cuprinsul spațiului românesc actual, văzut ca loc de convergență a numeroase civilizații majore pentru moștenirea culturală a Europei și a umanității.
Intitulată „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“, expoziția a fost prezentă la Muzeul Le Grand Curtius din Liège : o expoziție cu peste 450 de bunuri culturale și seturi de artefacte arheologice acoperind o perioadă de aproape șapte milenii : obiecte preistorice descoperite pe teritoriul actual al României prin cercetări arheologice mai vechi sau mai recente, piese deosebit de valoroase aparținând culturilor neo-eneolitice Hamangia, Vădastra, Gumelnița sau Cucuteni, dar și culturilor Monteoru, Wietenberg sau Otomani din perioada epocii bronzului, precum și culturilor Gáva sau Basarabi din prima epocă a fierului – obiecte din ceramică, os, scoică, piatră, sticlă, chihlimbar, aur și argint, cupru, bronz și fier, descoperite în arealul geografic definit de Munții Carpați și Dunărea de Jos, care ilustrează originile civilizației europene.
Expoziția, care a oferit prilejul cunoașterii și înțelegerii unor concepte și valori ale societăților timpurii, a pus accentul pe rolul și semnificația civilizațiilor preistorice documentate, pe conexiunile lor cu alte spații și comunități la nivelul continentului european, aducând în prim-plan repere ale istoriei începuturilor civilizației Europei și teme precum schimbul la distanță, circulația unor idei, tehnologii și materii prime rare, toate acestea etalate într-o contextualizare cronologică și tematică.
Muzeul Le Grand Curtius este una dintre cele mai importante atracții culturale ale regiunii Valonia din Belgia, găzduind diverse colecții a căror cronologie cumulează șapte milenii de preistorie și istorie. Frumosul palat renascentist (în stilul specific văii râului Meuse), edificat pentru Jean de Corte (numit și Curtius), se află în orașul Liège, al treilea ca mărime în Belgia, oraș înfloritor încă din Evul Mediu.
Cele două expoziții au fost printre cele mai de succes evenimente organizate în cadrul festivalului EUROPALIA, fiind prelungite până în luna august 2020. În ciuda faptului că au fost afectate de perioada răspândirii Coronavirusului, peste 550 000 de vizitatori direcți și peste 1 000 000 de vizitatori indirecți (pe rețelele de socializare și media) s-au bucurat de exponatele din muzeele Gallo-Roman din Tongeren și Le Grand Curtius din Liège.
George(s) Banu, membru al Academiei Române, unul dintre cei mai reputați profesori de la Sorbona, care s-a născut la Buzău și care avea să devină unul dintre cei mai mari critici de teatru ai lumii, a fost o prezență notabilă în perioada festivalului. Într-un interviu recent, George Banu, care trăiește la Paris din anii’70, vorbește despre Buzău și influența avută în devenirea sa:
« M-am născut la Buzău unde am trăit până la sfârșitul liceului. (…) Eram un copil destul de agitat, dar cred că în sensul bun, nu eram răsfățat, părinții mei au fost duri cu mine. Eram vital, mă bucuram de lucruri, citeam, aveam prieteni. A fost o copilărie liberă, dar sub presiunea sancțiunilor familiale. Am avut o educație strictă, născută din teama că n-o să reușesc, pentru că eram copil burghez. Ca să speri că reușești aveai nevoie să fii foarte bun, atunci când proveneai dintr-o familie burgheză. Tatăl meu era doctor, iar mama avusese o proprietate importantă, era considerată fostă moșierită. De-asta părinții mei au insistat să fiu competitiv. În schimb, am avut o relație specială cu anumiți profesori, care au însemnat valori morale și asta cred că e foarte important. (…) Cel mai drag loc din Buzău îmi este Crângul, ca pentru toți puștii. Ne duceam acolo, ne sărutam cu fetele, ne plimbam cu barca pe lac, mergeam pe insulă. E locul cel mai poetic din Buzău. Iar când eram mic, era Valea Buzăului, unde mă duceam cu un prieten de-ai lui tata care a fost foarte important în viața mea, un om extrem de straniu. Un doctor singur, care citea Mallarmé la Buzău. Era un fel de doctor cehovian. (…) M-am îndrăgostit de teatru când eram la Buzău, nenorocirea de acolo a început. Părinții mei nu prea mă lăsau să ies pe la petreceri și atunci m-am afiliat unei echipe de teatru de amatori conduse de un instructor foarte simpatic și am făcut primii pași cu o piesă care se chema „Ecaterina Teodoroiu” și eu jucam un colonel care era un trădător. Aveam vreo 15 ani. Și-mi plăcea foarte tare să recit. De aici mi-a venit ideea să mă prezint la Institut la București.
Gheorghe Ene, zis și Ionică Minune, născut într-o familie de lăutari de etnie romă din satul Costeşti – Buzău, a susținut alături de cei șapte instrumentiști ai band-ului său, un concert extraordinar pe scena Teatrului Molière din Bruxelles. Artistul a adus pe scena belgiană virtuozi ai ţambalului, acordeonului, chitarei, contrabasului, viorii, clarinetului și saxofonului într-un show de muzică lăutărească, cu improvizații și influențe jazz. Pentru concertul de la Bruxelles, artistul a pregătit un program-surpriză, publicul având ocazia de a urmări un mix original de genuri muzicale, astfel încât ‘au simțit vibrația sufletului românesc în plenitudinea sa’. Ionică Minune a deschis prima şcoală de acordeon în România pentru că ‘m-a atras țara mea de baștină, m-am reîntors aici’, după cum afirmă artistul. Acesta doreşte să contribuie, prin inițiativa sa, la prezervarea folclorului românesc, dar şi a muzicii originale rromani.
Ionică Minune&Band a concertat în multe orașe din Australia, Europa, Asia și America. Artistul a locuit în Franța timp de 16 ani, vreme în care a cântat pentru ‘lume multă’: fotbaliştii Zinedine Zidane şi Youri Djorkaeff, preşedintele francez Jacques Chirac şi prim-ministrul Lionel Jospin. De asemenea, spectatori i-au fost preşedintele Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton, dar şi liderul palestinian Yasser Arafat. Presa din Franţa l-a numit Oscar Peterson al acordeonului sau Fantezistul lumii.
Ecourile festivalului EUROPALIA România au fost covârșitor pozitive și reprezintă garanția unei continuități în promovarea culturii românești prin proiecte de diplomație publică și culturală. Un festival al României în Europa, o oglindă a prezentului, a trecutului, dar și a viitorului. Dincolo de promovarea valorilor artistice, participarea la evenimente pe scena culturală internațională a creat contextul unor legături instituționale de natură diplomatică, economică, științifică și educativă. Este esențial să continuăm să susținem aceste schimburi în toate domeniile, pentru a contribui la comunicarea transfrontalieră și multiculturală.
S-a dovedit încă o dată că nu există cultură mare vs. cultură mică, există doar cultură care trebuie cunoscută. Cu cât cunoști, te familiarizezi cu mai multe culturi, cu atât ești mai bogat. În context cultural, european sau global, domeniu dovedit a fi definitoriu, un adevărat liant, indiferent de naționalitate, rasă, religie, este necesar să ne prezentăm constant valorile. EUROPALIA a fost un prilej de reafirmare a acestor valori, o experiență în urma căreia un public european, extrem de numeros, a descoperit România.
EUROPALIA România s-a terminat. Nu știu dacă sunt bucuroasă sau tristă. Bucuroasă pentru că festivalul a fost un succes, pentru că sute de mii de europeni s-au bucurat de cultura română, că peste 250 de evenimente au fost prezente în zeci de orașe din Belgia, Olanda, Luxemburg, Franța, Marea Britanie, Germania. Tristă pentru că, probabil, vor mai trece zeci de ani până când România, cultura română vor mai avea o perioadă atât de fastă în Europa.
Multă, foarte multă muncă, dar a meritat.
Pentru noi toți, pentru România.
