0
0
Read Time:2 Minute, 7 Second
Tuturor ne-ar plăcea să trăim într-o lume/ţară perfectă! Dar cum e lumea/ţara perfectă?
Fiecare crede că ştie cum e, fiecare şi-o imaginează/construieşte punându-se pe sine în centrul ei.
Pentru că, în sinea lui, fiecare se crede perfect. Noi, românii, cei care locuim într-o ţară perfectă,
că aşa a fost datul, suntem mai speciali.
Pentru noi, la alţii este mai bine. Suferim de un complex de superioritate inversă! Adică
noi considerăm că suntem „cei mai…”, dar în sens negativ. Nu ne ajunge răul real din ogradă, că
ni-l apropriem şi pe cel cu care nu avem nicio legătură! În orice rău, urât de pe lume căutăm o
celulă, un strop de sânge românesc. Ne laudă alţii? Ne înseninăm pentru o clipă, apoi căutăm şi
găsim – că suntem iscoditori, descoperitori, inventivi – un ceva care să nu ne lase bucuria
întreagă.
Alţii se mai relaxează, se mai odihnesc, fac popas în gânduri, fapte, locuri frumoase.
Niciunde nu este raiul pe pământ. Dar nici iadul. Peste tot sunt oameni şi oamenii nu sunt
perfecţi. Nici noi nu suntem, trebuie să acceptăm!, perfecţi. Avem defecte şi calităţi. Depinde ce
latură a noastră hrănim în fiecare zi!
Îmi pare că astăzi ne hrănim doar defectele. (Mi-ar plăcea să greşesc!) Ne hrănim
ignoranţa, răutatea, invidia, ura. Există remediu? Vestea bună este că da, există „tratament”. El
este la îndemâna tuturor. Se numeşte educaţie.
Doar un om educat este temeinic, asumat, generos, iubitor, empatic. Doar un om educat
nu-şi reneagă rădăcinile, nu-şi tăgăduieşte istoria, acceptă dificultăţile prezentului cu privirea
aţintită spre un viitor mai bun. Un om educat nu poate fi manipulat, nu se lasă antrenat de
„senzaţional”, „excepţional”, „nemaivăzut”, discerne între adevărat şi fals, îşi acceptă limitele şi
încearcă să le depăşească. Un om educat apreciază munca în echipă, descoperă virtuţile
solidarităţii, ştie să se bucure de succesul propriu şi al celorlalţi. Un om educat se modelează şi
modelează, ajută şi se lasă ajutat, un om educat generează optimism. Educaţia începe cu aşa zişii
„şapte ani de-acasă” în familie şi continuă, în paralel, cu învăţământul preşcolar până la sfârşitul
vieţii.
Educaţia nu se contabilizează (doar) în număr de diplome cu antetul unor instituţii de
învăţământ. Ea generează o diplomă… universală. Diplomă care ne atestă… perfecţiunea.
Diploma de OM, veritabilă „iarbă a fiarelor”! O ştiţi din poveşti: „misterioasă plantă din
mitologia românească, ce deschidea orice lacăte, cufere şi uşi, dându-i posesorului şansa unei
potenţiale averi infinite şi promisiunea libertăţii fără limite.” Cine nu şi-o doreşte?
Happy
0 %
Sad
0 %
Excited
0 %
Sleepy
0 %
Angry
0 %
Surprise
0 %
