0
0
E vremea ca tinerii care au mai rămas în țară, poate și cu ajutorul celor plecați pe alte meleaguri, să facă o nouă revoluție, a 4a revoluție industrială.
E vremea să îi lăsați să o facă. Acum, până nu e prea târziu din nou.
Pe celelelte de până acum le-am pierdut, ne-au ajuns din urmă după zeci de ani.
A patra revoluție industrială transformă economiile dezvoltate, specificul locurilor de muncă și transformă profund societățile.
Până la actuala criză sanitară, la noi era încă o temă preferată a adulților, lupta împotriva tehnologiei în detrimentul vechilor moduri de culegere a informației sau de distracție.
Pe plan mondial însă, tehnologiile de diverse feluri se îmbină între ele, utilizând analiza datelor, inteligența artificială, tehnologiile cognitive, realitatea virtuală sau augumentată, roboții, Internet of Things (oare câți români știu la ce se referă?) pentru a crea întreprinderi digitale care nu sunt doar interconectate, ci perfect capabile să ia decizii informate. Noua revoluție încorporează tehnologii inteligente, conectate între ele, depășind cadrul organizațiilor și interferând cu viața noastră de zi cu zi.
Doar hulitele multinaționale aplică timid câte ceva din ceea ce în alte țări s-a dezvoltat deja.
Singapore și-a fixat ca strategie de dezvoltarea transformarea sa în 2050 în principal hub de inteligență artificială din Asia și unul dintre cele mai importante din lume.
World Economic Forum confirmă veridicitatea mai multor studii, care arată că tendințele de dezvoltare ale economiei mondiale sunt bazate pe robotică, Internet of Things, inteligența artificială, tehnologia 3D, realitatea virtuală, iar principalele economii mondiale se îndreaptă în aceste direcții.
Pandemia ar putea fi un catalizator al acestor dezvoltări, ca urmare a sumelor uriașe ce sunt dedicate investițiilor și care unele țări, de ex. Țările de Jos, au anunțat deja că vor fi alocate în câteva direcții prioritare.
Deloitte a făcut un studiu printre 1.600 de directori executivi din nouăsprezece țări pentru a răspunde la o întrebare esențială: “Cât de pregătiți sunt liderii companiilor și cei din sectorul public pentru a valorifica întregul potențial al celei de-a 4a revoluții industriale și a aduce beneficii clienților, oamenilor, organizațiilor, comunităților, precum și societății în general?”. Concluziile nu au surprins prea mult, nu sunt pregătiți în mod real:
- directorii executivi se așteaptă la un viitor stabil, cu mai puține
inegalități sociale, dar aceștia sunt tot mai puțin convinși de influența lor sau a organizațiilor lor asupra societății actuale.
- aceștia recunosc că nu sunt pregătiți să valorifice transformările
asociate cu a 4a Revoluție industrială și nu și-au modificat strategiile actuale pentru a fi mai pregătiți în viitor.
- directorii executivi apreciază că nu au oamenii potriviți pentru a avea
succes într-a 4a Revoluție industrială, dar, paradoxal, problema promovării competențelor nu este una prioritară pentru ei.
- știu că trebuie să investească în tehnologie pentru face trecerea la noile
modele de afaceri. Cu toate acestea, investițiile necesare trenează din cauza lipsei de aliniere strategică și a viziunii pe termen scurt.
Pentru noi, principala concluzie ar fi că încă mai avem timp să facem și noi revoluția noastră. Mai avem timp să avansăm rapid, să nu îi așteptăm ca de obicei pe ceilalți și nici să fim doar contributori ai avansului economic al altora. Condiția ar fi să realizăm măcar acum care este direcția spre care trebuie să ne îndreptăm și să facem loc celor care pot să facă și pentru noi această a 4a revoluție industrială. Aici, în Romania, nu în Occident.
